CONSILIUL CONCURENŢEI FACE PROPUNERI PENTRU EFICIENTIZAREA CONCURENŢEI PE PIAŢA SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Consiliul Concurenţei a publicat raportul anchetei sectoriale privind serviciile de asistenţă medicală din România şi activităţile conexe acestora, care cuprinde o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea concurenţei în domeniu. Astfel, în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de către medicii de familie în cadrul cabinetelor proprii, concurenţa se manifestă în funcţie de preferinţele proprii ale pacientului în alegerea medicului de familie.

Ca urmare, oferta de servicii medicale prestate în cadrul acestor cabinete ar trebui să fie singurul aspect care să influenţeze numărul persoanelor asigurate aflate pe lista unui cabinet de medicină de familie. Stabilirea numărul minim de persoane asigurate pe listele medicilor de familie, în mediul rural, este hotărât pentru fiecare unitate administrativ teritorială de către o comisie.

Totodată, conform reglementărilor în vigoare, Casa de asigurări de sănătate denunţă unilateral contractul încheiat cu cabinetele medicale care timp de 6 luni consecutiv au un număr de persoane asigurate mai mic de 20% din numărul minim stabilit. Autoritatea de concurenţă consideră că stabilirea unui număr minim de asiguraţi/medic de familie poate reprezenta restricţionarea, pe o perioadă mare de timp, a dreptului exercitării profesiei pentru medicii de familie care vor să intre în sistem.

Ca urmare, recomandă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNSAS) modificarea prevederilor referitoare la stabilirea unui număr minim de persoane asigurate per cabinet de medicină de familie şi a reglementărilor care vizează denunţarea unilaterală de către CNAS a contractelor încheiate cu cabinetele de medicină de familie. Numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie din mediul rural este stabilit de către o comisie ce are în componenţă şi patronatele judeţene ale medicilor de familie, respectiv asociaţiile profesionale judeţene ale medicilor de familie. În prezent, aceste organizaţii au rol decident în privinţa numărului minim de persoane asigurate pe listele menţionate.

Deoarece afilierea medicului de familie la una dintre aceste organizaţii este facultativă, Consiliul Concurenţei propune constituirea comisiilor doar din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate şi ai direcţiilor de sănătate publică, în timp ce asociaţiile profesionale urmând să aibă doar rol consultativ. Cabinetele de liberă practică ce realizează activităţi de asistenţă medico-balneară şi de recuperare pot să îşi desfăşoare activitatea numai în acele localităţi în care nu există spitale care au în ambulatoriul de specialitate acest tip de cabinete. Autoritatea de Concurenţă consideră că aceste reglementări creează o barieră majoră la intrarea pe piaţă şi reprezintă o posibilă restrângere a concurenţei şi, ca urmare, recomandă eliminarea acestora.

O altă recomandare importantă se referă la elaborarea unor reglementări prin care să se stabilească, la nivel naţional, o listă exhausivă care să cuprindă serviciile medicale ce vizează eliberarea de acte medicale solicitanţilor asiguraţi pe care un cabinet medical le poate desfăşura contra cost. Exemple de astfel de servicii medicale contra cost sunt eliberarea dovezii de vaccinare, adeverinţe boli cornice, informaţii cu privire la starea de sănătate pentru şcoala de şoferi etc. În urma indiciilor apărute în cadrul acestei anchetei sectoariale, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa serviciilor medicale nedecontate de Casa Naţională Asigurări de Sănătate şi plătite direct de consumatori.

Investigaţia se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (inclusiv filialele judeţene afiliate acestora) pentru stabilirea în comun a tarifelor pentru diverse servicii medicale care nu sunt decontate de CNAS şi care sunt plătite direct de consumatori. În cadrul investigaţiei, au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi ale Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie din municipiul Bucureşti şi din ţară.

Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

Lasă un răspuns