PRIAevents a organizat Conferinta PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Women in Agriculture în data de 22 martie 2018, la hotel Radisson Blu Bucuresti, începând cu orele 14:00.
Conferința PRIA Agriculture a fost cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și a reprezentat o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
Conferința a fost însoțită și în acest an de gala PRIA – Women in Agriculture, în cadrul căreia am recunoscut și premiat eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. Am avut lectori de renume, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.
Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare și încă există loc de crestere. În continuare vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești, dar și anumite probleme cu care ne confruntăm.
- Lectorii invitați au fost: Daniel Botănoiu – Secretar de Stat, Ministrul Agriculturii; Rovana PLUMB – Ministrul Fondurilor Europene; Valeriu TABĂRĂ – Președinte, ASAS; Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihaela POPA – Vicepreședinte, CEC Bank; Adrian PINTEA – Director General, APIA; Irina FLOREA – Director Executiv, Mere de Itesti; Maricica VRABIE – Director General, Hort Altoi Focsani; Diana ZAHARIA – Manager Achizitii Legume-Fructe, Mega Image; Olga TĂLMACIU – Inginer Agronom, Consultant de specialitate pentru Mega Image; Maria PĂCUREANU – Cercetător Stiințific Principal, INCDA Fundulea; Iuliana IONEL – Secretar științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române.
România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), într-o conferinţă organizată de PRIAevents.
„Partea proastă şi ghinionul nostru că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efotul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.
Potrivit acestuia, România, la ora la care vorbim, este cea mai verde ţară din Europa.
„Se iau aceste măsuri destul de dure la nivel european pentru că în ţările puternic industrializate ale Europei s-au sărit nişte etape pe mediu şi sunt locuri în care s-au produs adevărate dezastre. La noi nu s-a întâmplat aşa ceva. Cred că avem produsele agricole cele mai ecologice din Europa, nu numai calitate, dar şi curate. Asta datorită potenţialului pe care îl are pământul din România şi care nu necesită folosirea a prea multe îngrăşăminte, pesticide. Am început să deranjăm marile puteri agricole din Europa”, a explicat preşedintele LAPAR.
El a precizat că europarlamentarii români nu reprezintă interesele statului la Bruxelles.
„La Bruxelles, europarlamentarii români nu au nicio treabă cu ceea ce se întâmplă în România. Ei nu au înţeles până acum că sunt acolo pentru a apăra interesele statului. Ei încă sunt în campania electorală. Zilele trecute am văzut un europarlamentar că era foarte aprins şi avea ceva, deşi era întrebat de moderator de lucruri serioase tehnice, el tot o trăgea că partidul nu ştiu care a făcut, a dres. Eu cred că rolul lor este altul. Acolo, chiar dacă l-a trimis nu ştiu care partid, rolul lor este cu totul altul. Acolo trebuie să facă front comun pentru a apăra”, a mai arătat Baciu.
Toate pachetele legislative, în ceea ce priveşte creditarea, se adresează persoanelor fizice, dar pentru IMM-uri nu prea sunt, reiese din declaraţiile Mihaelei Popa, vicepreşedinte CEC Bank
„Toate pachetele legislative care se fac se adresează în principal persoanelor fizice, precum Prima Casă, Prima Maşină, fel de fel de facilităţi, aşa cum e legea cu dobânda, dar pentru micii întreprinzători, IMM-uri, agricultură… Toată lumea spune că băncile nu dau credite. Nu, băncile dau credite, însă dau la nişte condiţii de eligibilitate şi parteneriat cu cel din faţa noastră. Fiecare trebuie să îşi asume, şi de o parte şi de alta, un anumit risc. Mai mult, dăm credite pentru start-up-uri”, a spus Popa, într-o conferinţă organizată de PRIAevents.
Ea a precizat că din totalul portofoliului CEC Bank, un procent de 15% sunt credite către agricultură.
„Agricultura reprezintă cam 15% din creditele acordate de către CEC Bank. Noi avem credite pentru toate produsele, categoriile de clientelă, credite de investiţii, linii de credit. Am încercat să creionăm credite pentru producţia agricolă, credite sezoniere, care să satisfacă cerinţele cerinţele acestui sector”, a explicat vicepreşedintele CEC Bank.
Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene, în ceea ce priveşte noua Politica Agricolă Comună, a declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, într-o conferinţă organizată de PRIAevents.
„Din punct de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care o au celelalte state”, a spus Botănoiu.
Potrivit acestuia, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.
„Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune şi cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (de state n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a explicat Botănoiu.