Codul silvic, sistemul Sumal 3.0 și noile reglementări din sectorul forestier, analizate la PRIA FORESTRY AND WOOD CONFERENCE 2024

Codul silvic și modificările recente, sistemul Sumal 3.0 și rolul acestuia pentru protecția împotriva tăierilor ilegale, regulamentul EUDR, finanțarea sectorului forestier și noile tehnologii au fost principalele teme dezbătute în cadrul conferinței PRIA FORESTRY AND WOOD CONFERENCE 2024.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai companiilor procesatoare de lemn, ai companiilor producătoare de utilaje pentru sectorul forestier, reprezentanți ai asociației Administratorilor de Păduri din România, ai mediului academic și ai ONG-urilor de profil.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, prezent la conferință, a vorbit despre noul Cod silvic, votat recent în Senat.

„Sunt optimist cu privire la viteza cu care va fi adoptat noul cod silvic și în Camera Deputaților, pentru că adoptarea acestui act normativ este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Totodată, procesul de gestionare a fondului forestier din #România se îndreaptă către direcția bună, vom folosi codul QR pentru buștenii care vor ajunge în fabricile de furnir, vom încerca, în proiecte pilot, să folosim și alte instrumente digitale”, a spus ministrul.

El a enumerat câteva dintre modificările la Codul silvic: accesul liber al românilor în păduri, confiscarea mijloacelor de transport ilegal, conflictul de interese – un șef de ocol silvic nu mai poate fi în același timp și proprietar de afacere care să fie în strânsă legătură cu ocolul respectiv.

„Nu e un secret că am avut un proiect pilot cu Google, care în urma unei analize de mai puțin de o secundă, a scos la iveală câteva mii de avize cu probleme”, a continuat ministrul.

„De asemenea, am definit clar noul cod silvic și falsul informatic. Consider că legislația va ține pasul cu tehnologia pe care o avem la dispoziție, la fel cum SUMAL 3.0 va ține pasul cu această tehnologie, fie că discutăm despre monitorizarea în timp real a transporturilor de masă lemnoasă, fie că discutăm despre camere video sau de puncte de supraveghere video inteligente, fie că vorbim despre monitorizarea din satelit a fondului forestier”, a declarat Mircea Fechet.

Zoltan Cosy (Tornator Romania): Ne bucură faptul că România va folosi inteligența artificială pentru Sumal 3.0

La rândul său, Zoltan Cosy, country manager Tornator România, a subliniat principalele provocări:

„Ne confruntăm cu un deficit al forței de muncă în România, iar calitatea forței de muncă este foarte importantă în industria noastră. Colaborăm cu câteva școli, le sponsorizăm, pentru a avea specialiști noi în acest sector”, a arătat Cosy.

În ceea ce privește sistemul Sumal 3.0, el a precizat că se observă o îmbunătățire față de versiunea anterioară.

„Putem astfel ușura presiunea de pe Garda Forestieră. Compania noastră folosește deja inteligența artificială în sectorul forestier și se bucură vestea pe care ne-a dat-o domnul ministrul că se va folosi acest lucru și la sistemul Sumal 3.0, pentru a lupta împreună împotriva exploatărilor ilegale”.

„Tăierile ilegale distorsionează concurența în piață. Deci suntem de aceeași parte a baricadei”, a adăugat el.

Cătălin Tobescu (PROLEMN): Suprafața de păduri a României este în creștere

„Poate nu se spune este legat de faptul că suprafața de păduri a României crește și a crescut constant în ultimii ani. Din punctul de vedere al stării pădurilor, recoltăm prea puțin lemn”, a spus, la rândul spu, Cătălin Tobescu, președintele PROLEMN, prezent la PRIA FORESTRY AND WOOD CONFERENCE 2024.

În opinia sa, noul Cod silvic se bazează prea mult pe măsuri punitive.

„Ne-am fi dorit ca viziunea să fie mult mai mult despre cum valorificăm pădurile și cum le gestionăm durabil și nu să discutăm exagerat de măsuri punitive, care ne-au condus în zona de suprareglementare”.

Productivitatea din România în industria lemnului este cea mai mică din Europa, de 3-5 ori mai mică decât media europeană.

„Acest lucru se datorează exclusiv reglementărilor, de paza pădurilor, de faptul că măsurăm lemnul de șapte ori. Deci toate acestea înseamnă costuri fără eficiență a controlului, pentru că este o disipare a controlului”, a completat Tobescu.

Manuel de Menech (Egger): România este cea mai pregătită țară din UE pentru implementarea EUDR

„Am o veste proastă și una bună. Vestea proastă este că Europa nu este pregătită deloc să implementeze regulamentele EUDR în calendarul care este stabilit în prezent. Vestea bună este că, cu siguranță, cu sistemele ei, România este cea mai pregătită țară din UE pentru a implementa EUDR”, a spus Manuel de Menech, Wood purchasing manager Eastern Europe, Egger.

El a apreciat progresele făcute de România în ultimii ani în acest sector.

„Procesul de modificare a Codului silvic, cu toate dezbaterile publice, a fost unul bun. Ne-am dori ca, în final, modificările să fie mai dinamice și mai moderne. Dar poate va fi un pas următor și mai multe schimbări vor veni”, a arătat Menech.

Sumal este cel mai potrivit sistem care să aducă o țară mai aproape de implementarea EUDR, a continuat el.

„În Austria, Germania, Polonia și în alte țări unde am discutat pe această temă, sistemul Sumal este luat în discuție ca un bun exemplu”, a subliniat el.

Ionel Fleșeriu (Kronospan): Am investit în șase depozite de colectare a deșeurilor

Ionel Fleșeriu, responsabil management integrat Kronospan, a arătat cum a implementat compania șase depozite de colectare a deșeurilor care pot fi reutilizate în producția de mobilă.

„Am creat un parc logistic care înseamnă mașini de transport și 400 de containere care sunt oferite partenerilor noștri care prelucrează lemn pentru colectarea tuturor deșeurilor care sunt aduse înapoi la fabrica de Sebeș unde am investit într-o linie de curățare a acestor deșeuri, pentru a le putea utiliza ulterior în producția de alte plăci și mobilier.

În ultimii ani am investit în această logistică peste 15 milioane și ne dorim să continuăm în același ritm. Avem deschise șase depozite unde colectăm produse reciclate, lădițe, ambalaje, deșeuri din construcții, deșeuri municipale, tot ce se poate recicla și reutiliza în producția de plăci”, a declarat el.

Compania și-a propus creșterea numărului de astfel de centre.

„Este foarte greu să ajungem în casele oamenilor. Încă aceste deșeuri ajung în foc. Lumea a început să înțeleagă că aceste deșeuri pot ajunge într-un nou produs”, a mai spus Fleșeriu.

Nicolae al României: Pădurile trebuie să fie deschise pentru comunitate

„Proiectul meu Codrii de mâine este unul educațional, mă adresez elevilor și tineretului. Scopul este să plantăm un milion de arbori în România în zone afectate de alunerări de teren și inundații”, a declarat prințul Nicolae al României, Asociația Principele României, prezent la PRIA FORESTRY AND WOOD CONFERENCE 2024.

Este foarte important pentru comunitate să înțeleagă ce înseamnă viața: viața începe cu un copac, cu un arbore, iar primul pas este că școlile vin și plantează.

„Încerc să încurajez elevii că mediul trebuie să fie pe primul loc.

Pădurile pentru România sunt o comoară pe care o avem. Suprafața pe care o avem în țară este foarte mare față de alte țări, din care jumătate este în proprietatea statului român”.

„Cred că o pădure trebuie să fie un loc deschis pentru comunitate, unde poți să te plimbă, să te bucuri să fii în natură.

Experiența mea de până acum este că pădurile acum sunt închise, dar nu ar trebui să fie așa, ci să facă parte din viața noastră, să ne bucurăm să fim în pădure, să vedem animale”, a mai spus prințul Nicolae al României.

Adrian Crețu: Tăierile rase se practică în toată Europa

Importanța pădurii a apărut acum 20 de ani, de când a început încălzirea globală și retrocedările, a spus Adrian Crețu, Asociația Administratorilor de Păduri, la rândul său prezent la conferință.

„Greșit se propagă în codul silvic ideea că nu sunt bune acele tăieri rase. Ele există în toată Europa. La noi se practică de 200 de ani de zile și au efecte foarte bune, pentru că acel loc se regenerează. Noii puieți din semințe autohtone sunt foarte importanți. Acele tăieri rase sunt și mediu prielnic pentru animale”, a precizat Crețu.

Pădurile se dezvoltă și apar alte insecte și microorganisme, în funcție de sol, iar lucrurile sunt foarte complexe, a completat el.

Pria Sustainable Forestry&Wood Conference face parte din seria conferințelor de succes organizate de PRIAevents în România și Republica Moldova, dar și Bulgaria.

Veți avea ocazia să interacționați cu cei mai importanți lectori din domeniu și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de aceleași subiecte ca și voi, de a afla cum pot vă ajuta consultanții, de a vedea care sunt opiniile asociațiilor și ale companiilor din industria dvs. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.

Stabiliți contacte și încheiați parteneriate.

Abordați subiectele pe care considerați că este important să le dezbateți și schimbăm împreună legislația.

Vă asociați cu unul dintre cele mai apreciate branduri de evenimente de business din RomâniaRepublica Moldova și Bulgaria.

Mai multe detalii pe www.priaevents.ro.

Lasă un răspuns