Conferința PRIA Healthcare System: Budget and Finance and Patient Access to Medicine, care a avut loc în 17 iulie 2025, a fost una dintre cele mai importante platforme de dezbateri despre cele mai semnificative teme de sănătate pe care PRIA Conference a organizat-o în acest an.
Au participat Alexandru RAFILA, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Carmen ORBAN – Senator Senatul României, Daniel BRAN – Președinte, APMGR, Dan ZAHARESCU – Director Executiv, ARPIM, Florentina PANCESCU – General Manager, South East Europe, UCB Pharma, Dr. Cosmin ALEXANDRESCU – Președinte, Asociația Medicilor de Ambulator, Valentin MIRCEA – Partener, Mircea & Asociații, Iulian PETRE – Vicepresedinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni, Rozalina LĂPĂDATU – Președinte, Asociația Pacienților cu Boli Autoimune, Dr. Marineta MĂGUREANU – Președinte, PMSPI, Dr. Mariana ROȘCULETE – Secretar, PMSPI.
Până să discutăm de inovație, trebuie să discutăm de sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate, a afirmat Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și fost ministru de resort, în cadrul conferinței PRIA Healthcare System.
„Situația este următoare: finanțarea prevăzută pentru acest an din partea Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate se apropie de 80 de miliarde de lei și ar mai fi nevoie de 10-12 pentru a se acoperi toate cheltuielile necesare până la finalul anului. Trenul este crescător”, a spus Rafila.
Potrivit acestuia, s-a ajuns la această situație prin creșterea cheltuielilor, ca urmare a creșterii costurilor de utilități, a majorărilor salariale și a introducerii medicamentelor inovatoare.
„Trebuie să vedem care sunt trendurile, pentru că, ne place, nu ne place, comparația se face aproape exclusiv cu Germania, dar aș dori să facem comparație și în alte zone economice, nu doar în ceea ce privește accesul la anumite medicamente.
Cred că noi trebuie să aducem bani noi în sistemul de sănătate dacă vrem să existe sustenabilitate în sistemul de sănătate”.
Indiferent de ce Guvern este la putere, acesta are responsabilitatea sustenabilității tuturor ramurilor din sistemul de sănătate, a mai spus Rafila.
Propuneri administrative, fără costuri
Totodată, Daniel Bran, președinte APMGR, a afirmat, prezent la conferința PRIA: „În articolul 52 din programul de guvernare scrie că trebuie crescut accesul pacienților la medicamente generice. În ultimii ani s-au luat câteva măsuri curajoase, indexarea cu inflația la medicamentele generice și scăderea claw-back. Acest acces trebuie să continue”.
El a arătat că suntem într-o situație bugetară dificilă și, în acest sens, a venit cu câte propuneri despre care a spus că sunt pur administrative, care nu costă nimic:
„1. Să ne uităm la contractele cost-volum, introduse acum 10 ani pentru a introduce accesul la inovație. A fost o excepție, am început cu un medicament, acum sunt 100. Trebuie schimbate patru norme, ordine, destul de dificil, dar sper că în aceste condiții bugetare, va exista voință politică pentru a aduce toate aceste instituții împreună. 2. Protocoalele terapeutice unde este scrisă denumirea comercială a medicamentelor, ceea ce ar trebui modificată. 3. Ar trebui crescută la 50-70% cota de utilizare a biosimilarelor. 4. Să ne uităm la licitații: mai sunt din păcate încă licitații unde avem două linii, una pentru inovativ, alta pentru generice, însă toți trebuie să aibă aceleași condiții”.
Dan Zaharescu: „Suntem de mulți ani în urma UE în ceea ce privește accesul la medicamente inovative”
Dan Zaharescu, direct executiv ARPIM. A arătat că între industria de medicamente inovatoare și cele generice există o complementaritate deplină.
„Problema care se pune în România este că de foarte mulți ani suntem în urma UE în ceea ce privește accesul la medicamente inovative. Avem un studiu potrivit căruia, din 2014 până în 2023, Agenția Europeană a medicamentului a aprobat 400 de medicamente noi, din care doar 138 sunt accesibile. Iar, după 2023, niciunul dintre medicamentele aprobate nu este accesibil”, a spus Zaharescu.
Potrivit acestuia, datele la începutul anului 2025 ne arată că erau 146 de noi indicații terapeutice și noi medicamente care sunt în așteptare în România.
„Dacă nici anul acesta nu vom aproba niciunul, vom avea 198 de medicamente în așteptare”, a adăugat el.
Florentina Păncescu: „Pentru noi, predictibilitatea este esențială”
Florentina Păncescu, UCB Farma, a arătat că reprezintă o companie belgiană care cercetează și dezvoltă medicamente în Europa.
„Faptul că noi așteptăm un medicament care așteaptă pe o listă ne deranjează pentru că planurile nu se mai pot face, iar pentru o companie acest lucru este vital. România devine o țară neatractivă, iar producția de medicamente devine o problemă, costurile cresc, inovația este din ce în ce mai sofisticată, iar facilitățile de producție sunt foarte complexe și greu de gestionat, iar prioritizarea producției se face în funcție de priorități. Iar România este cu totul scoasă de pe lista priorităților companiei”.
Lipsa predictibilității este cel mai mare risc cu care ne confruntăm, a spus ea.
Ea a venit cu un caz concret: compania pe care o reprezintă a donat medicamente pentru 35 de copii care au un sindrom epileptic rar pe un an.
„Nu am putut să spunem Nu, așa că acum avem 45 de copii, iar medicamentul este pe acea listă care așteaptă. Eu trebuie să mă duc la compania-mamă să spun că trebuie să donăm în continuare pentru că nu putem opri medicamentele, pentru că le punem viața în pericol”.
Iulian Petre: „Avem nevoie de medici”
Iulian Petre, vicepreședinte COPAC, a afirmat, la rândul său: „În această perioadă ne uităm cu toții la decidenți și ne întrebăm oare ce se va întâmpla mâine. Pacienții au nevoie de medicamente. Pentru ei cel mai important este să fie aduse în țară cu continuitate și responsabilitate”.
Un medicament generic care lipsește câteva luni din țară se schimbă schemele de tratament pentru câteva mii de pacienți și, când vine medicamentul, medicii nu mai pot întoarce pacienții la acel tratament, chiar dacă mergea bine tratamentul, a adăugat el.
„Avem nevoie de medici. Noi, ca pacienți, vrem să fie ajutați să fie alături de noi. Dacă se găsesc măsuri administrative care să-i stimuleze sau să-i pedepsească, pentru pacienți este foarte important să nu rămânem fără medici. Avem nevoie și de acces la servicii medicale și vorbim de finanțare și de ceea ce poate România să ofere. Suntem într-o perioadă complicată”.
Cosmin Alexandrescu: „Este nevoie de optimizare financiară”
Cosmin Alexandrescu, președintele medicilor ambulator, spune că este nevoie și de optimizare financiară, și de o reașezare a piramidei.
„Piramida este cel mai stabil corp, cu condiția să fie cu baza în jos. Sistemul nostru de sănătate este o piramidă cu vârful în jos.
Schimbările care se declară uneori seamănă cu o neochirirgie făcută cu maceta. Sistemul a evoluat strâmb în ultimii 30 de ani, finanțarea s-a dus ineficient către unele sectoare care au trebuit apărate, susținute, în timp ce altele care duc de multe ori greul ca număr de pacienți care pot aduce o reală plus valoare financiară în sistem, au fost neglijate. Mă refer la ambulatoriu. Este acel segment ca în spital să ajungă doar cazurile care au nevoie cu adevărat de spitalizare”, a spus Alexandrescu.
S-au făcut foarte puține lucruri pentru ambulatoriu, care asigură o economie pentru sistem. Sperăm ca, de data aceasta, se va înțelege că optimizarea sistemului de sănătate înseamnă optimizarea ambulatoriului. Este nevoie să regândim circuitele, să regândim sistemele, ca pacientul să nu sară peste ambulatoriu și să ajungă la spital să ocupe un pat”.
Valentin Mircea: Statul trebuie să îmi asigure sănătatea, potrivit Constituției
Valentin Mircea, partener Mircea și Asociații, prezent la conferință, a afirmat:
„În primul rând, sunt un cetățean asigurat în sistemul de sănătate. În Constituția României, articolul 34: am dreptul la ocrotirea sănătății, iar alineatul 2 arată că statul trebuie să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice”.
El a arătat că trebuie să vedem cum putem reseta și face să funcționeze acest sistem.
„Dacă ar trebui să mă iau după Constituție, nici n-ar trebui eu ca cetățean să contribui la sistemul de sănătate, pentru că statul are obligația să-mi asigure sănătatea, așa cum îmi asigură apărarea și ordinea publică, unde nu plătesc neapărat o contribuție. Și sunt în lume state care asigură acest lucru cetățenilor, state mai bogate, cum ar fi cele din zona Golfului Persic, state bogate în resurse minerale. Dar nici România are resurse minerale, nu suntem o stâncă pustie pe care nu crește nimic.
E un cerc vicios. Toată lumea își dorește să asigure finanțare, însă ne oprim la bani sau nu găsim bani. Banii există, dar ei trebuie aduși unde trebuie, ca și în alte segmente, apropo de deficitul bugetar pe care îl avem. Este vorba de un decalaj între ritmul de încasări și ritmul de cheltuieli”, a spus Mircea.
Nu putem vorbi în sistemul medical de reduceri, dimpotrivă, suntem mult prea jos, a adăugat el.
„O să mă duc în instanță, ca avocat, să spun că statul trebuie să-mi asigure condițiile. Vor fi alături de mine și alți cetățeni. Vom deveni creditori ai statului. E un mod demonstrativ, nu vreau să iau bani statului, dar cineva trebuie să trezească”, a susținut Mircea.
Carmen Orban: „Ar trebui să existe un sistem unde pacienții să vadă unde sunt locuri libere, pentru investigații”
Carmen Orban, senator, medic și profesor universitar, a spus: „Chiar dacă vrei să faci anumite lucruri, nu poți. În Parlament, dacă ești vocal și știi că expui o problemă, în sănătate există un context politic, pentru că sănătatea este a noastră, a tuturor. Trebuie să facem în primul rând lucruri care nu implică bani, ci multă muncă”.
Președintele Casei de Asigurări de Sănătate are câteva idei bune, spune ea.
„Investigațiile medicale în ambulator, spre exemplu. Ar trebui să existe un sistem transparent, unde pacientul să vadă dacă mai există locuri, chiar și în privat, să se poată programa, iar cei care nu sunt dispuși să intre în acest sistem public să nu mai primească finanțare. Iar pacientul să nu mai piardă timp, o lună de zile, să caute să-și găsească un loc pentru a-și face investigații. Sunt foarte multe idei bune”, a spus Orban.
Trimitem un pacient cu ambulanța la un anumit spital fără să știm dacă acel spital are capacitatea de a trata acel pacient, mai spune ea.
„Aceștia sunt bani risipiți, pierduți. Știm cu toții nenumărate cazuri: pacientul e plimbat pe la 4-5 spitale”, a completat ea.
Lepădatu: „Avem cea mai mică alocare din UE pentru sănătate”
Rozalina Lepădatu, Președinte, Asociația Pacienților cu Boli Autoimune, a arătat că avem cea mai mică alocare a fondurile către sănătate din UE, 5-6% din PIB, față de media de peste 10% în UE.
„Suntem pe locul 1 în Europa la numărul de morți evitabile, se corelează aceste lucruri. Nu facem screening și prevenție”, a mai spus ea.
„Avem o acută lipsă de educație în sănătate. Ce facem? Vorbim de foarte mulți ani și facem foarte puține. Cei care trebuie să facă nu prea fac. Sunt peste 1.000 de procese câștigate, mare parte pentru acces la medicamente care nu sunt compensate și altele pentru medicamentele offlabel”.
Ea a arătat că de 15 ani cere să se facă pachete de analize în ambulatoriu, pentru ca pacienții să nu se mai interneze în spital.
Marineta Măgureanu, președintele Patronatului Medicilor Specialiști, a declarat: „Ne-am înființat din necesitate și un pic de disperare. Noi reprezentăm 80% din ambulatoriile din România. Avem angajați, plătim utilități și tot ce înseamnă întreținerea unui cabinet. Nu avem niciun fel de susținere de la stat. În schimb avem cea mai mare infrastructură din țară la nivel de medici specialiști. Avem pacienți pe care îi monitorizăm de peste 15 ani, inițiem tratamentele inovatoare. Propunem trecerea de la inovator la generic, dacă este necesar”.
Apreciem că domnul profesor Rafila a apreciat importanța ambulatoriului, a precizat ea.
„Când vorbim de sume și bugete, sună abstract. Bugetul, din ce am constatat noi, nu este realist. Bugetul crește natural de la un an la altul cu 10%. Rectificările nu au fost luate în calcul când s-a făcut proiectul de buget pe 2025. E clar că nu sunt niște lucruri acolo, acea filă de buget nu este actualizată”, a mai spus Măgureanu.
Din punctul său de vedere, bugetul a avut o creștere prea mică în acest an.
Roșculete: Dacă 10% dintre medici ies din contractul cu Casa, ar fi un dezastru pentru spitale
Mariana Roșculete, Secretar, PMSPI, a arătat: „Grija noastră de zi de zi este pacientul și tragem un semnal de alarmă și pentru ei. Există riscul ca unii colegi ai noștri să se retragă din contractul cu Casa și acest lucru înseamnă mai puține consultații gratuite”, a spus ea.
„La nivel declarativ domeniul prespital este considerat foarte important, dar segmentul nostru, ambulatorul de specialitate, a fost tot timpul uitat când se stabilește bugetul. Există un deficit de medici specialiști în ambulator, în policlinicile cunoscute”, a spus Roșculete.
Potrivit acesteia, o reducere cu 10% a colegilor, dacă ar fi să iasă din contractul cu Casa, ar însemna un dezastru pentru spitale, pentru că toți pacienții ar migra către aceștia.
„Colegii tineri nu sunt încurajați să intre în contractul cu Casa, pentru că, cel puțin la început, nu au cum să supraviețuiești. Vom ieși la pensie cei care suntem cei mai în vârstă și nu vor mai veni colegi tineri. Situația este extrem de gravă”, a mai spus ea.