PRIA Competition, cel mai complex eveniment dedicat concurenței și mediului de business, a avut loc în 27 februarie 2018

Ca la fiecare început de an, PRIAevents și Consiliul Concurenței a păstrat tradiția și a organizat cel mai complex eveniment dedicat concurenței și mediului de business în 27 februarie 2018 la hotel Radisson Blu București, Sala Atlas.

Toate sectoarele economiei sunt direct interesate –  financiar – bancar, asigurări, retail sănătate și farmaceutice, energie, telecom, auto, mediu, juridic, agricultură, construcții și real estate, IT, industrie și nu numai.

Acest eveniment important este de interes pentru top manageri – președinti, directori generali, antreprenori, directori de dezvoltare, directori de strategie, directori de operațiuni, directori juridici, consilieri  juridici și avocați, dar și pentru asociații profesionale, camere de comerț, ambasade, consultanți, investitori,economiști, profesori și jurnaliști.

Piețele nu funcționează întotdeauna eficient, făcând rău economiei, consumatorilor și societății. Atunci când se întâmplă așa, autoritățile de concurență verifică ce se întamplă în acele sectoare ca să înțeleagă dinamica concurenței în aceste sectoare, iar astfel pot să identifice motivele pentru functionarea slabă a sectorului și să recomande diverse politici sau actiuni pentru rezolvarea problemelor.

În cadrul conferinței PRIA Competition participanții au beneficiat de aflarea noutăților legislative în ceea ce privește concurența, de analize la un nivel înalt și de studii de caz ale celor mai importante investigații de concurență ale acestui an.

Spre exemplu, în 2017, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de 123,110,219 lei (27,35 milioane euro) cu 60.3% mai mult decât în anul anterior.

Au fost sancţionate 156 de companii sau asociaţii, din care 33 au recunoscut încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor;

În 2017 au fost declanşate 19 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, cu 31,5% mult faţă de anul precedent. În acelaşi timp, comparativ cu ceilalţi ani, în 2017 s-au înregistrat cu 6 mai multe faţă de 2015, iar comparativ cu anul 2014, numărul investigaţiilor declanşate s-a dublat.

Investigaţiile vizează, printre altele, piaţa leasingului financiar şi a creditelor de consum, serviciilor de distribuţie a gazelor naturale şi a serviciilor conexe, servicii medicale, asigurări de aviaţie, maşini şi utilaje agricole, semnalizare rutieră.

Cele mai multe investigaţii deschise vizează cartelurile , urmate de investigaţii privind abuzul de poziţie dominantă

Autoritatea de concurenţă a finalizat în anul anterior 18 investigaţii, dintre care 78% vizează sectoare cheie: energie, licitaţii, profesii liberale (servicii notariale, auditori financiari), transport (taxi) etc.

„În acest vom avea multă continuitate. Sunt câteva investigaţii mari pe care aşteptăm să le terminăm, una pe partea de comerţ alimentar. Avem investigaţie în lucru care se va termina în următoarele luni, la Cora, Carrefour şi alţii. De asemenea, avem o investigaţie mare pe partea de servicii financiare, unde noi suspectăm un schimb de informaţii la nivelul asociaţiei de asigurări – UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, n.r.). Vorbim despre primul caz mare care se finalizează pe zona asta. Din punct de vedere al analizelor, vom finaliza în perioada imediat următoare analiza noastră pe sectorul de gaze. Acum doi ani am lansat analiza noastră pe electricitate, acum o lansăm pe cea dedicată sectorului de gaze. De asemenea, în partea a doua a anului, vom avea analiza sectorială pe serviciile bancare”, a declarat Chiriţoiu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, în acest an vor fi puse la punct comparatoare de tarife, atât pe zona de produse alimentare, cât şi pe cea de combustibili.

„Nu în ultimul rând, avem o colaborare pe o zonă nouă, cea a comparatorului de preţuri. Un interes destul de larg pe zona asta. Vom realiza cu ANPC un comparator de preţuri pe partea de preţuri alimentare. Am avut un proiect pilot la nivel de Bucureşti, acum îl vom extinde la nivel naţional. Vom mai realiza un comparator de preţuri pentru combustibili, pentru benzinării. Vom încerca să completăm, nu să suplinim, eforturile care se fac în piaţă”, a spus şeful autorităţii de concurenţă.

În ceea ce priveşte starea pe zona de concurenţă în România, Bogdan Chiriţoiu a menţionat că aceasta este „cumva stabilă”.

„Per ansamblu, în România, pe zona de concurenţă lucrurile sunt cumva stabile. Sunt industrii care se pare că merg bine, cum ar fi comunicaţii şi retail, dar şi zone de mijloc, unde e loc de mai bine, dar şi zone problematice, cum ar fi profesiile liberale, o zonă excesiv de reglementată, ca şi în industria cimentului. Anul trecut, inovaţiile au fost mai degrabă pe zona de abuz. Suntem din ce în ce mai aventuroşi în suspicionarea, nu sancţionarea, pe zona abuzurilor unor mari companii. Dacă vă uitaţi, anul trecut cazul deschis pe preţuri excesive. Ca să ne încadrăm în trendul acesta european, ne uităm la preţul de racordare la utilităţi”, a afirmat Chiriţoiu.

„Noi (Consiliul Concurenţei, n.r.) nu anchetăm creşteri generale de preţuri, ci numai creşteri punctuale. Dacă vorbim despre o creştere generală a preţurilor, asta de numeşte inflaţie, un fenomen macroeconomic. După cum foarte corect a spus şi doamna prim-ministru, recent, combaterea inflaţiei se face prin două mijloace mari şi late: politica fiscal-bugetară a Guvernului şi politica monetară a Băncii Naţionale. În orice ţară din lumea asta, într-o economie de piaţă, creşterile generalizate de preţuri au treabă cu politica macroeconomică, pot fi combătute prin mijloace macroeconomice (…) Aşteptarea noastră este că Monitorul preţurilor va crea o presiune asupra companiilor să reducă preţul la alimente. E doar o aşteptare a noastră. Pentru o companie mare este uşor să afle preţurile concurenţilor. E mult mai greu pentru consumatori, însă. România nu stă rău la capitolul preţurilor (la alimente, n.r.), Statisticile europene ne arată că preţul alimentelor în România este, în medie, 60% din preţul din Uniunea Europeană. Deci, ce costă, în medie, 100 de lei în Europa, în România costă 60 de lei. E o situaţie relativ bună”, a explicat Chiriţoiu.

Şeful autorităţii pentru Concurenţă a precizat, totodată, că majorarea de 4% la alimente înregistrată la nivelul anului 2017 nu reprezintă o creştere foarte mare.

„Dacă vorbim despre creşterea asta de 4% de anul trecut, la alimente, nu putem spune că este o creştere foarte mare. Nouă ni se pare mare pentru că ne-am dezobişnuit. Până să intrăm în Uniunea Europeană, inflaţia în România era de două cifre. Eram obişnuiţi ca în fiecare an să crească alimentele cu 10%. De câţiva ani am reuşit să intrăm în rândul unor ţări mai sănătoase şi să avem o inflaţie foarte mică. Preţurile au crescut, dar am avut ani de zile şi creşteri de zero sau chiar scăderi pentru alimente. Diferenţa era atât de mică încât, la un moment dat, ne îngrijorăm să nu fie prea mică, să nu scadă preţurile, să avem deflaţie în loc de inflaţie. Că o fi bine, că o fi rău, peste această frică am trecut. Anul trecut, ne-a lecuit de această teamă că vom avea deflaţie şi am ajuns la o inflaţie care, ne spune Banca Naţională, că e în zona aşteptărilor”, a subliniat Bogdan Chiriţoiu.

Despre toate acestea și despre activitatea Consiliului Concurenței în 2018 au aflat participanții la PRIA Competition în 27 februarie 2018.

Lectorii evenimentului au fost: Bogdan M. CHIRIŢOIU – Preşedinte, Consiliului Concurenţei;  Marcel Bogdan PANDELICĂ – Președinte, ANPC; Mihaela ION – Avocat Asociat, Popovici Nițu Stoica și Asociații; Alina VLĂDOIANU – Vicereședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR); Adrian STER – Partener, Wolf Theiss Romania; Cristian ERBAȘU – Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC);  Mihai MATEI – Vicepreședinte, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS); Florin DĂNESCU – Presedinte Executiv, Asociația Română a Băncilor (ARB). Raluca VOIVOZEANU – CEO, PRIA Conferences, a moderat conferința.

Focusul a fost în continuare asupra luptei împotriva cartelurilor, a abuzului de poziție dominantă a companiilor in sectorul lor de activitate, a fuziunilor și achizițiilor, a concurenței neloiale.

 

Politicile concurențiale trebuie cunoscute și înțelese de către toți cei care sunt implicați în economie. Companiile trebuie să cunoască atât modalitățile prin care pot fi protejați de legislație în cazul în care devin victime ale unor practici anticoncurențiale, dar și care sunt sancțiunile pe care le pot primi dacă decid încălcarea normelor. Este foarte important să cunoască aceste reglementări atât mediul de afaceri , dar si persoanele fizice.

 

La PRIA Competition am analizat împreună noutățile legislative în domeniul concurenței și am aflat de când vor intra acestea în vigoare. Am întalnit cei mai importanți reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei şi ai altor autorităţi ale statului, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ si ambasadelor, reprezentanţi din domeniul energetic, retail, telecom, piaţa media, sectorul de construcții și real estate, de IT&C, sectorul financiar bancar, piaţa farmaceutică, transport și logistică, turism, precum şi ai mass-mediei.

 

Am făcut schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de aceleși subiecte ca și voi, am aflat cum pot ne pot ajuta consultanții juridici, am văzut care sunt opiniile asociațiilor și ale companiilor din fiecare industrie.

 

Printre temele abordate în cadrul conferinței s-au regăsit: Noutăți legislative în ceea ce privește concurența. Ce s-a modificat în decursul lui 2017  și ce modificari se preconizează pentru 2018 în România? Dar în UE si la nivel internațional?;  Concurenţa ca și mecanism vital pentru buna funcționare a economiei noastre; Care au fost cele mai dinamice sectoare din punct de vedere al concurenței? Unde au fost aplicate cele mai multe sancțiuni? Ce sector a avut cele mai multe investigații?; Ce trebuie să știe companiile pentru a evita amenzile Consiliului Concurenței? Ce ar trebui să știe atunci când cumpară o companie? Atunci cand stabilesc prețurile? Atunci cand fuzionează cu o altă companie? Atunci cand discută cu acele companii care fac parte din același segment de piață?; Concurenţa în sectoarele esențiale ale economiei românești : financiar – bancar, asigurări, retail sănătate și farmaceutice, energie, telecom, auto, mediu, juridic, agricultură, construcții și real estate, IT, industrie și nu numai. Concurența și IMM-urile ? Ce trebuie să știe antreprenorii ? Concurența și achizițiile publice. Cum colaborează cele 2 instituții? Concurența și protecția consumatorului. Cum se îmbină activitatea celor 2 instituții spre a proteja consumatorul ? Care este rolul consultanților pentru creșterea culturii concurențiale în mediul de afaceri Companiile de stat –  ce reglementări are Consiliul Concurenței pentru acestea? Care sunt sugestiile mediului de afaceri, ale ambasadelor și ale camerelor de comerț? Recomandări de buna practică, concluzii și propuneri pentru a avea un an concurențial bun în 2018.

Supra-reglementarea în retail, unde concurenţa funcţionează perfect, este inutilă, a declarat, marţi, Alina Vlădoianu, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), în cadrul evenimentului PRIA Competition, organizat de PRIAevents şi Consiliul Concurenţei.

Aceasta a precizat, însă, că opiniile exprimate pe durata conferinţei nu au fost în numele organizaţiei pe care o reprezintă, ci în calitate de reprezentant al unor companii de retail şi de director juridic al unui lanţ de retail.

„Din punctul nostru de vedere, supra-reglementarea unui domeniu în care concurenţa funcţionează perfect este inutilă. Produsele româneşti există în magazine, pentru că ele sunt solicitate de clienţi, iar cererea aceasta a determinat retailerii să găsească cele mai creative soluţii pentru a aduce cât mai mult produsele româneşti consumatorilor. S-au dezvoltat diverse parteneriate cu producători locali prin care a fost susţinută şi, practic, finanţată producţia mai ales în zona de legume-fructe, de produse româneşti. Prin urmare, a reglementa o obligaţie prin care se impune un procent sau un volum anume de marfă românească nu face decât să dezechilibreze acest fin echilibru între cerere şi ofertă, pe care îl poate trasa doar cursul naturala al lucrurilor în comerţ”, a spus Vlădoianu.

În plus, specialista a precizat că prevederea referitoare la obligaţia retailerilor de a comercializa un procent de 51% produse româneşti „pune nişte probleme de concurenţă între producători şi furnizori”.

Instituţii din România se confruntă, la ora actuală, cu situaţia de captivitate legală, în sensul că beneficiarul de software nu are acces la proprietatea intelectuală sau la codul-sursă, a declarat, marţi, vicepreşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Mihai Matei,.

 

„Suntem în punctul în care avem instituţii în România captive din punct de vedere legal. Ce înseamnă captivitate legală? Înseamnă că beneficiarul nu are acces la proprietate intelectuală, nici măcar la date… la codul-sursă… Captivitatea legală este, după părerea mea, destul de simplu de rezolvat prin nişte chestiuni contractuale care, dacă sunt menţionate în caietul de sarcini, rezolvă problema. Pe de altă parte, problema apare în contractele deja existente. A doua parte a captivităţii tehnice este mult mai subtilă şi nu poate fi complet îndepărtată pentru că norma unui furnizor care implementează o primă versiune a unui sistem este un avantaj competitiv care nu poate fi întru totul eliminat”, a menţionat Matei.

În acest context, oficialul ANIS a anunţat că, în perioada următoare, va fi publicată a doua versiune a Ghidului de achiziţii software pentru instituţiile publice, în care se vor aduce aduce o serie de recomandări.

„Urmează să publicăm a doua versiune a Ghidului pentru achiziţii de software pentru instituţiile publice în care vom avea o recomandare conform căreia fiecare instituţie publică să prevadă în cazul achiziţiei de software un plan de transfer tehnic pe care să-l pună în aplicare când relaţia cu un furnizor se încheie”, a spus Mihai Matei.

 

 

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

Mai multe detalii despre conferința PRIA Competition puteți găsi pe http://priaevents.ro/pria-competition-2018/.

Lasă un răspuns