PRIA Medicine, Supplements and Medical Devices Publicity a avut loc în data de 21 februarie 2022

PRIAevents, a organizat conferința PRIA Medicine, Supplements and Medical Devices Publicity, singura conferință care abordează aceste tematici (ediții separate atât în România, cât și în Republica Moldova), aflată deja la ediția a 7-a în România, în data de 21 februarie 2022, bucurându-se de atenție deosebită din partea comunității farma, a asociațiilor și patronatelor, a producătorilor de suplimente alimentare, dispositive medicale, asociatiilor de pacienți, farmaciștilor și lanțurilor farmaceutice, distribuitorilor, dar și a spitalelor private, producătorilor și importatorilor de produse dermatocosmetice, consultanților și mass-mediei.

Partenerii evenimentului au fost: Mușat & Asociații, Terapia, Romanian Advertising Council (RAC), PRISA, RASCI și IAB România.

Deoarece de fiecare dată, acordăm atenție celor mai relevante teme, în cadrul acestei ediții am dezbătut despre medicamentele, suplimentele alimentare, dispozitivele medicale și vaccinurile disponibile, despre cele care sunt în proces de testare sau lansare, dar și a antiviralelor în contextual pandemiei de COVID-19.

Bineînțeles, am inclus în dezbatere și teme actuale, de interes pentru sistemul sanitar, farmaceutic alături de toți cei implicați;

  • Raportul Consiliului Concurenței privind suplimentele alimentare
  • Legea Suplimentelor Alimentare. Norme de aplicare
  • Cum ar putea fi îmbunătățită legea publicității la medicamente și dispozitive medicale?
  • Codurile de conduită respectate de industria farmaceutică

Lectorii care au luat cuvântul si ideile care s-au desprins în cadrul evenimentului au fost:

Conf. Dr. Diana PĂUN – Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială, a declarat: „Pandemia actuală a pus o presiune considerabilă asupra sistemului de sănătate. Astăzi situația epridemiologică ne conferă siguranța că suntem sub control și că în curând amanințarea COVID nu va mai reprezenta o situație de criză. Rămâne, însă, un grad de incertitudine cu privire la noile tulpini și la sezonalitatea virusului. Preocuparea de pe agenda instituțiilor europene este legată de măsurile de relaxare. Proiectul Agenției HERA, extinderea mandatului EMA și strategia farmaceutică sunt câteva dintre demersurile de pregătire pentru a face față amenințărilor viitore. Instrumentele curative în contextul COVID răman la fel de importante. Grație cercetătorilor, astăzi, avem la dispoziție o serie de mijloace pentru a ne putea proteja și a preveni severitatea. Avem vaccinuri și tratamente în acest sens, iar asigurarea accesului pacienților la medicamante esențiale este un obiectiv important. Produsele farmaceutice sunt un pilon, iar întârzierile medicamentelor sunt o gravă amenințare la adresa populației. (…) Informarea cetățenilor despre medicamente, dispositive medicale și suplimente alimentare trebuie să rămână pe agenda și trebuie acordată mai multă atenție și mai multă responsabilitate. Alfabetizarea sanitară este esențială în acest sens, fie că vorbim de medicamente sau de suplimente alimentare.”

Dr. Oana COCIAȘU – Președinte, RAC, Managing Partner, Medic One, a menționat: „RAC este afiliat EASA (European Advertising Standard Alliance) și ICAS (International Community of Advertising Standards, asociatia internationala din al carei Board Executiv fac parte) si are o reprezentativitate foarte mare (82 membri) pe piața de publicitate din România. Dintre aceștia, 20 sunt din industria pharma. Sunt marii jucători, care chiar comunică foarte mult și ne bucurăm că avem protocoale de colaborare si cu asociațiile importante ale industriei. Ca organism de auroreglementare, ne raportam la Codul de Practică în Publicitate (Codul RAC), unde am introdus articole de specialitate și clarificări referitoare la publicitatea pentru sănătate. RAC funcționează foarte bine din 2003 pe baza protocolului pe care îl avem cu CNA. Datorită acestuia reușim să ne sprijinim unii pe alții și colaboram foarte bine în tot ce ține de publicitate si audio-vizual, dovada fiind faptul ca în 96% din cazuri, deciziile RAC coincid cu cele ale CNA. (…). Nu ne ocupăm doar de partea de prevenție – prin care acordăm consultanță pentru o reclamă chiar înainte de a fi produsă, ci și de cea de diagnostic și tratament – deoarece oricine poate sesiza RAC privind o comunicare comercială, pe orice suport. Noutatea de care suntem foarte mândri acum se numeste  MARCA ETICĂ RAC – proiectul care cristalizeaza statutul nostru de autoritate in autoreglementarea publicitatii din Romania. Marca Etica RAC este un „certificat de bună-purtare in comunicare” pe care brand-urile care doresc să si-l afișeze, trebuie sa treaca prin anumite etape de evaluare inainte de a-l obține; este valabil timp de 12 luni si este un serviciu oferit de RAC atat membrilor sau cat si tuturor companiilor care doresc o asemenea recunoastere a onestitatii si eticii in comunicare. Detaliile si informatiile referitoare la Marca Etica sunt clar expuse pe siteul nostru https://marca-etica.rac.ro

In ceea ce priveste piata de publicitate din Romania, previziunile agentiei noastre de media (Initiative) pentru 2022 arata o creștere de 12% a pieței de media, cu pastrarea locului de varf al TV-ului dar si cu o crestere considerabila a radioului. La nivel global, anul 2021 este considerat cel mai bun din istoria publicității, cu o creștere fără precedent, de 22%, iar acest trend va continua si in 2022”

Dan MINOIU – Partner, Mușat & Asociații a declarat: „Am făcut o analiză a ultimilor 7 ani, pentru a vedea daca sunt necesare reglementări suplimentare. În anul 2014, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a efectuat un control tematic în legătură cu activitatea a 602 operatori economici, care distribuiau suplimente alimentare. 369 dintre ei nu respectau prevederile legale. Principalele nereguli priveau înscrierea unor mențiuni care atribuiau suplimentelor alimenatre proprietăți de prevenire, tratare a unor boli. ANPC  a sancționat companiile în cauză. În 2015, ANPC  a desfășurat un nou control tematic, vizând 584 de operatori economici, a sancționat 352 din ei (61%). În 2016, din 455 operatori economici, 59% nu respectau prevederile legale. În 2017, 531 de operatori economici au fost verificați, 54% sancționați. În 2020, Comisia Europeană a desfășurat o acțiune în contextul crizei sanitare, atenția fiind întreptata către site-uri care conțineau informații cu privire la tratarea COVID. CE și-a dorit eliminarea conținutului dăunător. Din cele 268 de site-uri web investigate, 206  încălcau normele europene, 88 dintre ele conțineau informații cu privire la vindecarea de coronavirus. Operatorii economici, care fiind inspectați și găsiți în neregulă, au scăzut către 50% de la 61%. (…). Raportul Consiliului Concurenței, publicat de curând, este amplu și bine pus la punct. În on-line persoanele sunt mult mai vulnerabile. Consiliul a propus lansare unei campanii de educare și informare. (…).”

Dr. Gerald FLINTOACĂ-FILIP – Secretar General, PRISA, a susținut că: „Raportul Consiliului Concurenței este complex, însă nici prin analiza profundă nu s-a înțeles domeniul suplimentelor alimentare. Este un domeniu aparte, neavând legătură cu medicamentele și nici cu dispozitivele medicale. PRISA este prima asociație din România în domeniul dispozitivelor medicale, înființată în 2000, fiind membră FSE, IADSA și RAC.  Suplimentul alimentar este un produs alimentar al cărui scop este să completeze dieta normală și sunt surse de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic. Se confundă cu medicamentele, pentru că au forma de prezentare asemănătoare. Regulamentul CE 1924/2006 presupunea ca țările UE  să trimită către CE mențiuni de sănătate și ingredientele cărora li se atribuie, dar și dosarele care să  susțină aceste mențiuni de sănătate, apoi să fie alese o parte dintre ele. În 2012, a apărut Regulamentul care a pus public on-line registrul cu mențiunile de sănătate permise, care trebuie să ajungă la consumatorul final.(…)

Atât pe etichetă, cât și în comunicările comerciale audiovizuale se precizează că se vorbește despre suplimente alimentare, realizându-se o diferențiere clară de produsele alimentare. În comunicarea comercială se permite utilizarea mențiunilor de sănătate existente în Registrul European, un registru public. Toate informațiile utilizate pe etichete sunt aprobate de autoritatea notificatoare.”

Diana MEREU – Director Executiv, RASCI, a afirmat: „2021 a reprezentat un an în care s-au făcut pasi importanți în ceea ce privește reglementarea segmentului pe care îl reprezentăm, dar și încercări mai intense din partea a numeroși factori implicați de a repune în agenda publică acest aspect. Vorbim de 2 reglementări majore în domeniul self-care din România, în dezvoltarea cărora RASCI s-a implicat activ și care cu siguranță vor contribui la crearea unui standard unitar pentu jucătorii din piața. Legea suplimentelor alimentare și Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru Reglementarea Dispozitivelor Medicale. Deși normele de implemenatre pentru acestea nu au fost publicate încă, ele includ și prevederi importante cu privire la zona de publicitate. Este esențial să existe reglementare, mai ales în acest context pandemic, pentru ca orice consumator să fie informat. Anul trecut, în România, industria de advertising a depăși 550 mil. €. Oamenii au devenit mai dispuși să își trateze singuri afecțiunile minore, să ceară sfatul farmaciștilor, iar ponderea produselor sustenabile a crescut în rândul consumatorilor. Informația corectă contribuie la educarea consumatorilor. Scopul RASCI este să asigure claritatea informației.”

Dragoș DAMIAN – CEO, Terapia, a precizat: „Investigațiile Consiliului Concurenței sunt foarte tari, pentru că scot la iveală niște lucruri pe care noi le simțim și le spunem între noi, dar nu putem să le scoatem în mod obiectiv la iveală. După investigația din 2016, autoritățile nu au luat nicio măsură.  Sper ca autoritățile să țină cont, acum, de recomandările Consiliului. (…). În 2017, Parlamentul a dorit să oprească toate reclamele pentru a pedepsi o parte dintre companiile care nu respectau legea, dar în fond, sufereau toți. Este important să educi oamenii și să le oferi niște instrucțiuni despre cum pot trăi mai bine, în limitele unei publicități normale. (…) Încă batem pasul pe loc.  În legea suplimentelor din 2021, grupul producătorilor locali de medicamente nu a fost implicat și în acel grup există 4 companii care sunt advertiseri grei în România, care nu au avut niciun cuvânt de spus. Așteptăm în continuare normele de aplicare.”

Bogdan CHIRIȚOIU – Președinte, Consiliul Concurenței a declarat: „Consiliul pune pe tapet anumite subiecte, susținându-le cu o documentare bine pusă la punct. În dezbaterea publică, ne bazăm pe o analiză serioasă. Cred că sunt progrese care s-au făcut pe zona de farmaceutice în România, insuficiente, totdeauna mai este ceva de făcut. În urma Raportului, am observat că prețurile sunt la nivelul UE, însă variațiile în interiorul aceluiași lanț sunt mari. On-line este mai ieftin decât offline-ul, ceea ce ne așteptam. Vedem o creștere foarte mare, în special, pe zona de suplimente alimentare și o promovare puternică a acestora. În momentul în care vorbim de suplimente alimentare, ne asigurăm că nu sunt nocive, dar nu am garanția beneficiilor aduse. Un om ia suplimente alimentare crezând că va avea un beneficiu dpdv al sănătății, ori acest lucru nu e probat, în momentul de față. Recomandarea noastră ar fi să avem o formulă în acest sens. Insist că atunci când oamenii cumpără, trebuie să se bazeze pe o informație verificată.”

Orsolya – Eva BORSOS  – Membru, CNA, a spus: „CNA ul are un rol activ în acest domeniu și avem un parteneriat puternic cu RAC, cu care lucrăm foarte bine și în publicitatea legată de OTC, medicamente, suplimente alimentare. Comunicarea și deciziile noastre si ale RAC sunt în linie în acest domeniu. CNA are un rol activ și controlează cât de cât acest domeniu. Problema nu este în publicitatea AV, ci în on-line, unde deocamdată CNA-ul nu are atribuții. Există o Directivă UE, care va atribui CNA-ului o parte din on-line, care se referă doar la platformele de partajare video. Va trebui să avem și țara de origine a acestora. YouTube și Facebook sunt, de exemplu, notificați în Irlanda, noi vom putea doar să informăm CNA-ul din Irlanda.”

Cristian CHINA-BIRTA– Membru în Consiliul Director, IAB a punctat: „Noi lucrăm cu branduri care și-au pus la punct tot ceea ce s-a discutat în cadrul conferinței. Eu sunt mare fan digital și sunt fan și al reglementărilor, dar să fie pe lege. Colegii de la IAB știu că am salutat apariția unui cod deontologi pentru influeneceri, dar nu am fost satisfăcut. Eu vreau lege. Dacă nu faci ce trebuie, ești sancționat. Trebuie să facem un pas în spate.  BRAT are un proiect de monitorizare a influencerilor, ceea ce este imposibil. Există enorm de multe surse creatoare de conținut. Legislativ vorbind, trebuie să obligă cumva marii jucători din digital, să o ia cât mai puțin pe arătură. (…) Trebuie să facem, pe bucăți, brainstorming și apoi să punem ideile cap la cap, iar un reprezentant să le dea Comisiei Europene. ”

Sănătatea și informarea publicului despre medicamente, SA și dispozitive medicale sunt extrem de importante, de aceea, în fiecare an organizăm această dezbatere pentru a analiza anul care a trecut, pentru a aduce în evidență noi reglementări sau legi, pentru a semnala unele abateri grave și pentru a informa cât mai bine pe toți cei implicați.

Lasă un răspuns