România se află în cea mai favorabilă perioadă istorică. Urmează tranzacţiile de 1 miliard plus! Euro

O viziune optimistă asupra prezentului, dat mai ales viitorului României ne-o împărtăşeşte unul dintre cei mai bine cotaţi avocaţi de business ai momentului. Aflat în staff-ul unei firme care se simte foarte bine la cei 22 de ani, domnul avocat Florian Niţu crede că există efervescenţă în mai toate industriile, la mai toate nivelurile şi că procesul de consolidare naţională e foarte intens. Cu mâna pe inimă, ne-a bucurat acest interviu şi ne-a mai înseninat!

Coincidenţă sau nu, PNSA împlineşte anul acesta 22 de ani de la înfiinţare, ca şi revista „Piaţa Financiară”, deci nu pot să nu vă întreb cum se simte PNSA la 22 de ani, cum vedeţi maturizarea, creşterea valorică a segmentului avocaturii de business într-o Românie cu prea multe frâne şi hopuri în dezvoltare?

FN: PNSA se simte foarte bine la 22 de ani, cu energia şi entuziasmul adultului tânăr, dar şi cu experienţa întregului istoric al economiei de piaţă româneşti de după Revoluţie. Suntem privilegiaţi cu toţii, de timp şi spaţiu, de faptul că am putut fi în prima linie a societăţilor de avocaţi de business, imediat ce s-a putut din punct de vedere legal în 1995, dar şi de transformările economiei în care am funcţionat în toţi aceşti ani. Sigur că au fost şi epoci de incertitudine (cine nu îşi aduce aminte de confuzia asurzitoare din perioada 1998/1999? Sau de recesiunea mai recentă 2008/2009?), dar în general, economia a crescut, afacerile s-au extins, avocatura de business s-a dezvoltat (şi transformat) fundamental.

Imaginea avocatului este asociată, de multe ori, cu teancuri supraetajate de dosare şi hârtii. Cum arată avocatul anului 2017, ţine el pasul cu revoluţia tehnologică? Cum vedeţi imaginea acestuia peste, să zicem, 50 de ani?

FN: Într-adevăr, la nivel discursiv, piaţa globală a avocaturii este dominată de ceea ce se referă frecvent ca ‘Legal Tech Talk’, dar în fapt se produc modificări structurale ale modelului de afaceri în avocatura de business. Toată lumea vorbeşte de ‘standardizare’, ‘legal sampling’, ‘digitizare’, ‘legal process design’ etc. Se fac analize de implementare şi mentenanţă a proceselor standard de asistenţă juridică, cu suport tehnologic, se lucrează la baze de date legale calitative, sunt angajaţi legal tech analysts care să gestioneze interfaţa LegalIT etc. Toate acesetea sunt însă doar instrumente menite să livreze o nevoie de asistenţă juridică, nevoie care s-a transformat radical în ultimii 15-20 de ani.

De fapt, companiile, mediul de business, pretind de acum mai mult decât asistenţă juridică punctuală, ele aşteaptă de la avocaţii externi capacitatea de a livra nu doar expertiză, într-un domeniu de drept sau în altul, sau în toate, acestea au nevoie de avocaţi să le livreze întreaga funcţie juridică / procesul de legal din companie. Acest pachet de servicii include minimal activităţi/procese de (i) legal and resources management; (ii) achiziţii (procurement); (iii) funcţia de control intern; (iv) cea de conformitate cu legea (compliance); şi (v) chiar business administration, şi împreună, responsabilitatea pentru buna funcţionare a serviciului juridic.

În principiu, dacă acest pachet nu poate fi oferit, atunci serviciul avocaţial cel mai probabil se fragmentează în (i) serviciu specializat şi (ii) produs juridic. În fine, produsul juridic se va vinde evident, doar ca retail, pe bază de preţ pe produs (‘unit price’), cu consecinţa majoră a modificării modelului de business al societăţii care operează în piaţa produsului, deci şi a celui operaţional, de costuri etc.

Sunteţi cotat ca unul dintre cei mai buni avocaţi pe segmentul M&A, ca şi pe cel de Real Estate. Care sunt trendurile anului 2017 în aceste domenii? Pentru că, înţeleg că imobiliarul este în continuă creştere, investitori şi dezvoltatori români şi străini arătându-se din ce în ce mai interesaţi. Să ne aşteptăm la o creştere a tranzacţiilor, în general, nu numai pe zona imobiliară?

FN: Am aşteptat ani de zile să spun asta, în sfârşit vremea a venit: urmează tranzacţiile de 1 miliard plus! Euro. În telecomunicaţii, în energie, în imobiliare, sunt câteva afaceri, portofolii sau reţele care fac această evaluare şi care au atins punctul de maximă expansiune posibilă cu mijloace locale/interne. Preluarea acestora de către jucători globali este de dorit, din toate punctele de vedere.

Este însă efervescenţă în mai toate industriile, la mai toate nivelurile. Ca să dau doar câteva exemple, în industrial, logistică, distribuţie, vedem un adevărat vertij de proiecte noi, în pharma & healthcare procesul de consolidare naţională e foarte intens încă, iar cei consolidaţi, cel puţin în parte, vor face prin fuziuni, vânzări sau achiziţii pasul către integrare europeană, ca sa nu mai vorbesc de zona IT, în particular software, unde avem de-a face cu o dinamică specială.

Sunteţi, datorită profesiei, în contact permanent cu oamenii de afaceri din România. Ce credeţi că se întâmplă cu antreprenoriatul la noi? Ce ne împiedică să ne ridicăm la nivelul unor state europene vecine? Se vorbeşte de instabilitate legislativă, mai ales pe codul fiscal, Oare aceasta să fie principala hibă?

FN: Fibra antreprenorială e totuşi culturală. Uitaţi-vă la italieni spre exemplu, au avut corupţie, instabilitate guvernamentală, politică etc., confuzie instituţională, cât cuprinde, şi toate acestea nu i-au făcut mai puţin antreprenori… Sigur că birocraţia sau instabilitatea fiscală operează ca inhibitori – dar în acelaşi timp, avem unul dintre cele mai favorabile tratamente fiscale din Europa de peste un deceniu! România este ceea ce investitorii numesc low tax jurisdiction, 10% impozit pe venit, 16% profit şi 5% dividende sunt o combinaţie foarte favorabilă pentru start-up şi business development. Aş zice deci că nu aici este problema. Dacă este totuşi o problemă, poate că este doar o impresie, în linia defetismului de serviciu, pentru că nu am date concrete şi complete care să măsoare iniţiativa antreprenorială la noi, în ultimii 5 ani, pe industrii şi comparativ cu regiunea în particular, Europa în general, pornind desigur de la resursa umană activă în economia noastră.

Revista „Piaţa Financiară” a abordat în mai multe rânduri, subiectul necesităţii unui „Plan de ţară” pentru România. Preocupări există la diverse nivele, Academie, Preşedinţie etc., dar, în dulcele stil mioritic, încă nu e nimic terminat şi, mai ales, asumat. Credeţi că este nevoie de un „Plan de ţară”? Ce să conţină el? Pe un orizont de câţi ani?

FN: „Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară…” ne spune multe la noi despre un trecut care n-a fost niciodată prezent. Aşa şi cu planurile globale, asumate instituţional, la cel mai înalt nivel, acestea pot avea doar funcţiuni simbolice. Nu vor avea viitor.

Sigur, se pot stabili o serie de obiective concrete, asumate apoi public şi declarate priorităţi naționale. Primul ar fi, de transformat Bucureștiul în hub economic regional (asta înseamnă că în termen de 3 ani să ai autostrada Transilvania, autostrada Bucureşti-Sofia, Bucureşti-Chişinău, şi un trafic aerian care să aducă la Bucureşti în fiecare zi, în timp de cel mult 2 ore orice executiv din regiune, de la Belgrad la Kiev, de la Atena la Viena şi Varşovia etc.). Al doilea ar fi obiectivul de a deveni exportator net de energie, gaz etc. (Aici văd cel puţin încă două unităţi de energie nucleară, din care una în Transilvania, şi aşa mai departe). Acestea sunt doar obiective, pe baza lor faci planuri efective.

Domnule avocat Florian Niţu, cunoaştem cât de cât trecutul, vedem cum este prezentul, credeţi că am putea să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să vedem un pic cum va fi viitorul? Vedeţi o Românie economic dezvoltată, cu autostrăzi şi trenuri rapide? Avocaţi ajutaţi de roboţi sau inteligenţă artificială? Optimist sau pesimist?

FN: Sunt foarte optimist. România se află în cea mai favorabilă perioadă istorică, pentru prima dată în istorie avem democraţie funcţională, o economie de piaţă relativ articulată, apartenenţe politice şi instituţionale internaţionale solide şi garanţii de securitate cum n-am avut niciodată. Iar în economie, încă este un bun potenţial de creştere organică, în mai toate industriile.

Lasă un răspuns