PRIAevents, alături de Consiliul Concurenței și Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a organizat un seminar dedicat provocărilor de concurență din sectorul construcțiilor, cu discuții aplicate, studii de caz și clarificări privind legislația relevantă pentru activitatea companiilor.
Această reuniune a facilitat un dialog deschis și direct între reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și oficialii Consiliului Concurenței, având ca scop analizarea problemelor sistemice care afectează licitațiile publice, mecanismele de subcontractare, asocierile între companii și regimul ajutoarelor de stat. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, și Cristian Erbașu, președintele FPSC, alături de numeroși lideri din domeniu au participat la dezbateri.
”La consumatorii industriali, acolo mi se pare că e problema. Acolo legile europene ne lasă să dăm sprijin. Cum? Până acum aveam reducerea la certificate de CO2, reduceri la certificatele verzi. Nu le folosim la maxim, cum ne permit legile europene, deci, am putea aici să creștem sumele alocate pentru aceste reduceri. Problema, evident, oricând vorbim de sume, Ministerul de Finanțe nu va fi foarte fericit, pentru că are în continuare presiune pe deficitul bugetar. Se fac eforturi să ne atingem ținta de deficit bugetar, cred că e 6% din PIB pe anul ăsta, la anul trebuie să reducem la 5%. Deci, Ministerul de Finanțe va fi, cred eu, reticent să accepte orice măsuri care împovărează bugetul, îi reduc veniturile sau îi cresc cheltuielile. Teoretic, asta putem s-o facem și eu sper că totuși vom face lucrul ăsta pentru marii consumatori de energie. (…) Sunt efecte în toată economia dacă nu reușim să reducem costurile de energie pentru marii consumatori. Regulile europene acum sunt mai permisive, permit subvenționarea costurilor de distribuție și transport, dar, din nou, pentru asta trebuie să ai bani. Germania pune un miliard de euro în aceste reduceri. Nu cred că România va fi capabilă să facă ceva similar. Și, atunci, la ce mă gândesc eu și discutăm cu Ministerul Energiei și la un moment dat vom discuta și cu Finanțele? Să venim cu ceva garanții de stat, mai degrabă, deci niște măsuri care nu au un impact direct în buget.”, a declarat Bogdan Chirițoiu. De asemenea, acesta a menționat: ”Dând garanția asta de stat, dând mai mare încredere producătorilor de regenerabile, căci pentru ei o să fie țintită măsura asta, ei or să poată să livreze energie mai ieftină către marii consumatori. Iarăși, un mecanism care e prevăzut de legislația europeană. Ne uităm să vedem ce țări au mai făcut ceva similar. Ne uităm la exemplul din Spania. Deci, repet, genul acesta de măsură ar avea avantajul că nu are un impact bugetar direct.”
„Pentru consumatorii casnici avem mecanismul actual, prin care primesc un voucher. (…) Cred că avem un mecanism, în principiu, bun pentru consumatorii vulnerabili și nu are niciun rost să ne întoarcem la mecanismul, zic eu, mai prost pe care l-am avut în trecut, în care dădeam la toată lumea – și cei bogați, și cei săraci, toți erau ajutați. Deci, ideea să țintești resursele statului, să îi ajuți pe cei care sunt, într-adevăr, într-o situație mai dificilă mi se pare mult mai bună decât să împrăștii banii la toată lumea”, a susținut Bogdan Chirițoiu.
Cristian Erbașu a declarat: „Faţă de luna septembrie, când am comunicat acele datorii pe care diferitele ministere le aveau către companiile de construcţii, într-adevăr, a scăzut destul de mult datoria. E adevărat că în ultima vreme s-au mai făcut şi alte facturări, e adevărat că sunt şi datorii din partea autorităţilor locale faţă de companiile de construcţii, însă, din păcate, încă datoria este suficient de mare ca să creeze probleme acestor companii. Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte, gen Saligny sau, din câte ştim noi, şi autorităţile locale au destul de mult de plată către companiile de construcţii. Mai sunt şi plăţi de făcut către companiile care au lucrat pe proiectele care ar urma să continue de acum înainte, de exemplu, pe POS, Programul Operaţional de Sănătate, mai sunt şi alte proiecte, alte planuri de dezvoltare. Ce este mai neplăcut pentru firmele de construcţii în acel moment este faptul că nu au o predictibilitate pe următoarele şase luni în ceea ce priveşte, pe de o parte, încasarea facturilor restante, iar pe de altă parte, continuarea contractelor şi proiectelor pe care le au contractate”.
Acesta a adăugat:„Din nefericire, companiile de construcţii, după ce au avut o perioadă de lucru extrem de intensă, au intrat într-o zonă de relaxare, ca să zic aşa, din punct de vedere contractual, lucru care le-a dus într-un blocaj. Pe de o parte, financiar, sunt puse în situaţia de a rămâne cu datorii către furnizori şi către bănci, poate chiar şi către unii angajaţi, sau datorii cauzate de anumite achiziţii, anumite investiţii, iar, pe de altă parte, această situaţie le va obliga să elibereze foarte mult din personalul pe care îl au.”
„Nu realizăm capacitatea companiilor de a susţine unele proiecte pe care le au fără a fi finanţate sau posibilitatea de a fi finanţate de bănci. Iar pe de altă parte, nu ne dăm seama dacă aceste companii au posibilitatea să se reorganizeze, astfel încât să nu fie necesară disponibilizarea în masă. PNRR-ul a fost un lucru foarte bun pentru zona construcţiilor, dar, în condiţiile în care el nu va fi, nu este, deja se vede, nu este urmat de alte proiecte care să creeze continuitate, poate fi o cauză a unor probleme foarte mari pentru companii. Gândiţi-vă că sunt companii care au avut sute şi mii de angajaţi, pentru că aceste proiecte trebuiau terminate până la sfârşitul lunii august, angajaţi cu care aceste companii nu mai au ce să facă în această perioadă. Este o mare problemă de fiecare dată când se trece de la un plan la altul. Şi să ne aducem aminte că şi în 2016 s-a întâmplat acelaşi lucru. S-a terminat vechiul exerciţiu pe Fondul de coeziune şi până s-au amorsat lucrările, din noul exerciţiu a durat aproximativ 2 ani, 3 ani”, a zis Erbaşu.