Sistemul de rambursare a medicamentelor din România se află într-un moment critic, marcat de presiuni bugetare crescute, nevoia accelerării accesului la terapii inovatoare și necesitatea unui cadru predictibil pentru pacienți, profesioniști și industrie.
În acest context, conferința PRIA a adus la aceeași masă principalii decidenți publici, reprezentanți ai profesiilor medicale, organizațiilor de pacienți, industriei farmaceutice și instituțiilor europene și internaționale, ai asiguratorilor, pentru a identifica soluții concrete privind viitorul politicilor de rambursare din România pentru a trasa un model sustenabil de rambursare.
Streinu-Cercel: Ar trebui să mergem 3-4 ani pe prevenție
La rândul său, Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a arătat că, în opinia sa, bugetul Casei de Asigurări de Sănătate este mare, însă a completat că din acest buget se plătește tot.
„Adică apă, canal, curent, salarii. Eu, dacă aș dori să fac o modificare, aș spune că Ministerul Sănătății ar trebui să plătească salariile, iar primăriile să plătească utilitățile, iar restul de bani să ajungă la pacient. Așa că noi ne învârtim practic în jurul aceleiași probleme de ani de zile”.
El a arătat că, dacă nu știm ce avem de tratat și ne concentrăm pe anumite patologii, cum ar fi cancerul, patologia cardio-vasculară etc, atunci ieșim din cadrul pe care ni-l dorim, adică „Sănătate pentru toți”.
„La nivelul UE s-a făcut o triadă pe relația Paris-Malta-București pentru medicamente de urgență și nu s-a lucrat deloc pe acest proiect. De asemenea, trebuie să aducem și banii de la Ministerul Sănătății care nu se duc spre prevenție. Ar trebui să mergem 3-4 ani pe prevenție și s-o finanțăm, altfel vom vorbi peste câțiva ani de aceleași probleme”.