PRIAevents a organizat conferința PRIA Environment 2021 în 2 noiembrie – una dintre cele mai importante platforme de dezbateri despre cele mai importante teme de mediu.
LECTORII CARE AU LUAT CUVÂNTUL sunt: Barna TÁNCZOS – Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Julia LEFERMAN – Reprezentant al alianței producătorilor de băuturi din Romania – Director General, Berarii Romaniei, Alice NICHITA – Reprezentant al alianței producătorilor de băuturi din Romania-Președinte, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, Doinița MIHAI – Vice President Governmental Affairs Eastern Europe South, TOMRA, Radu MERICA – Director General, RER Ecologic Group, Constantin DAMOV – Președinte, Coaliția pentru Economia Circulară/ Președinte Green Group, Alin VIȘAN – Președinte, ARAM, Ionuț GEORGESCU – Director General, FEPRA, Mihaela FRĂSINEANU – Director executiv, Asociația OIREP Ambalaje, Bogdan ANDRONACHE – Co-Founder & CEO, EcoTree.ro și Teodora DOBROTA-Affordability and Viability Coordinator pentru EFdeN VATRA.
Barna TÁNCZOS – Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat: „În ceea ce privește SGR-ul a fost un efort instituțional destul de mare și am aporbat HG, mergând pe o varianta care era aproape de varianta finală. Sunt conștient că vom lucra săptămânile viitoare foarte mult, pentru a aduce completări și vom pregăti și modificările legislative necesare pentru legislația primară. Începând de luni, intrăm pe un alt calendar de lucru, am făcut tot posibilul să facem o dezbatere din ianuarie, până în septembrie, deschisă , să ascultăm părerea tuturor, însă viziunile, la un moment dat, au început să se contrazică viziunile au fost diferite. Drept urmare, era foarte clar că nu vor fi mulţumiţi toţi în momentul în care se aprobă Hotărârea de Guvern. Am decis ca statul să intre acţionar în această companie şi cred că este un lucru bun, benefic sistemului. Am prevăzut o sumă de 200 de milioane de euro prin PNRR pentru a construi platformele de depozitare voluntară. Administraţia Fondului pentru Mediu lucrează deja la ghidul pentru Unităţile Administrativ – Teritoriale care vor primi o finanţare de 100% pentru a construi aceste platforme pentru depozitarea a tot ce înseamnă deşeuri, mai puţin cele menajere Vor fi construite, cu ajutorul PNRR, peste 500 de platforme de depozitare, astfel încât să fie posibilă depozitarea și ridicare ulterioară a lor. Trebuie să lucrăm și la formulele de calcul pentru tarife,va trebui să lucrăm și la elementele care vor suferi modificări în viitorul apropiat. În ceea ce privește rata de succes, eu cred că depinde de oamenii care au implementat în diferite județe și au fost mai mult sau mai puțin serioși.(…) Aproape am terminat un inventar național, la nivelul Unităţilor Administrativ – Teritoriale, cu privire la existenta sau nu a serviciilor de colectare selectivă. Am mers pe o analiză a informațiilor încrucișate din diverse surse pentru a putea pune cap la cap lucrurile. Sunt peste 700 de primării care, astăzi, nu asigură serviciul de colectare selectivă (a deşeurilor, n.r.). Multe dintre aceste primării fac declarații în fals că au colectare selectivă şi raportează o înșiruire de deşeuri generate selectiv pe diverse componente. După terminarea acestei analize, în cursul acestei săptămâni, săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu Garda de Mediu, astfel încât în toată ţara aceste Unităţi Administrativ – Teritoriale care să fie controlate şi să fie aplicate sancţiunile legale, pentru că altfel nu se poate. Un număr de 21 de judeţe sunt într-o situaţie similară, adică raportează altceva decât fac. Şi acolo este nevoie de un control foarte riguros. În luna august au aprobat acele directive europene privind gestionarea și depozitarea deșeurilor. Țintele sunt aceleași și pentru România, iar dacă nu vom avea rezultate, sancțiunile din partea UE vor apărea. Nu concep ca în 2021, o primărie să nu trateze cu seriozitatea problema gestionării deșeurilor. Avem și foarte multe exemple pozitive și acționează în consecință. În momentul de faţă singura alternativă este amenda. Rețeaua se va construi, practic, prin PNRR. Vor fi 500 de staţii mici şi medii, vor fi 15 platforme de depozitare mici şi medii, 15 platforme mari în marile aglomerări urbane. În România, din păcate, sunt foarte multe experiențe cel puţin neplăcute cu companii care au ajuns să aibă o poziţie de monopol pe o regiune, pe un judeţ sau pe un municipiu pe serviciile de gestionare a deșeurilor. Avem în continuare şi firme cu capital străin care în România parcă se comportă altfel. Excepțiile sunt, există, şi chiar felicit acele companii care prestează servicii de calitate. Aceste sistem depind în proporție de 90% de oamenii care au fost serioși mai puțin sau mai mult în implementarea proiectelor, de cele mai multe ori din fonduri europene.”
Julia LEFERMAN – Reprezentant al Alianței Producătorilor de Băuturi din România și Director General, Berarii României a mărturisit: „SGR vine ca un instrument, de a da o șansă colectării unui anumit tip de materiale. Nu toate ambalajele vor intra în acest sistem, însă există o listă clar definită în lege cu privire la categoriile de ambalaje care vor fi parte a sistemului – ambalajele băuturilor până în 3 litri. Industria de reciclare va avea de câștigat, prin faptul că va avea o oportunitate de dezvoltare foarte clară ca urmare a implementării SGR. Există măsuri din partea UE, care să impună statelor membre o anumită conduită, care să acorde mult mai multă atenție recuperării ambalajelor și în general recuperării materiilor care pot fi refolosite, reutilizate, recilate. Sistemul SGR este o prioritate și pentru noi. Hotărârea de Guvern este o piatră de temelie pentru înființarea SGR. Era un pas necesar, mult așteptat. Nu este singurul de care avem nevoie. Pentru a putea merge în zona de implementare, avem mai multe piese de puzzle care ne lipsesc, iar obiectivele SGR trebuie să fie foarte clare, avem nevoie de completări în legislația primară de mediu, completări în legislația fiscală.(…) Sunt aspecte extrem de importante, pe care încă nu le avem, dar care sunt necesare pentru implementarea SGR.”
Alice NICHITA – Reprezentant al Alianței Producătorilor de Băuturi din România și Președinte Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare a afirmat: „Obiectivul comun este acela de a reduce cantitatea de deșeuri, care ajunge în primul rând, în mediu, de a direcționa cantități semnificative de ambalaje colectate separat și de o calitate superioară către reciclare și apoi de a reîntoarce parte din această materie reciclată în ambalajele produselor pe care noi le punem pe piață. Tocmai de aceea, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare și Berarii României au lucrat intens, în ultimii ani, la definirea acestor principii care stau la baza SGR. SGR vizează ambalaje de sticlă, PET și aluminiu pentru industriile de băuturi. Acest lucru înseamnă că toate celelalte ambalaje, inclusiv ale noastre, secundare, terțiale vor fi în cadrul sistemului actual, care va trebui să performeze în paralel cu Sistemul de Garanție – Returnare. Doar așa putem ajunge la îndeplinirea țintelor, la soluționarea și îmbunătățirea circulației ambalajelor de unică folosință, în special a PET-urilor, care sunt o problemă pentru mediu. SGR este un proiect complex și este foarte important să clarificăm termenul de implementare. În plus, noi ne-am angajat în discuții cu toate părțile implicate, pentru că am dorit să știm cum funcționează fiecare verigă implicată în sistem. În ceea ce privește dialogul cu partenerii comercianți, acesta e foarte important, pentru a ajunge la idei comune.”
Doinița MIHAI – Vice President Governmental Affairs Eastern Europe South, TOMRA a susținut: „Datorită faptului că Ministerul susține un proiect așa important, cum e SGR, putem spune că România va fi pusă pe harta țărilor cu instrumente eficiente de mediu. Harta țărilor cu programe SGR devine din ce în ce mai interactivă și în următorii 3 ani, multe state, cum ar fi Turcia, Irlanda, Portugalia, Franța, Polonia etc., vor începe implementarea. Avem unul dintre cele mai cuprinzătoare domenii de aplicare-plastic, sticlă și metal, este prevăzută valoarea garanției, e o valoare unică, ușor de înțeles de consumator. Din 2025 sunt prevăzute cca 85% colectări pe diferite materiale. Avem creată prin HG, această accesibilitate a consumatorilor la sistem, pentru că punctele de returnare sunt în general organizate la comerciant. Este un aspect important. Avem și un element de noutate, prin participarea statului ca acționar în această societate care va genera sistemul. (…) Un alt element important este reinvestirea veniturilor obținute de sistem, din garanțiile nerevendicate.”
Constantin DAMOV – Președinte, Coaliția pentru Economia Circulară/ Președinte Green Group a spus: „Umanitatea a beneficiat de un capital numeros foarte generos. Ne referim aici la tot ce înseamnă resurse minerale, o calitate a aerului bună, apă suficientă și iată că ne găsim într-un moment în care toate aceste lucruri de bază încep să lipsească tot mai mult. De ce? Pentru că la fel ca în cazul banilor, în loc să transformăm capitalul natural, în unul circular, , noi am transformat într-un capital de consum. Practic am consumat cantități enorme de resurse, care azi se găsesc în gropile de gunoi. Acolo, unde am dus toate valorile, pe care le-am utilizat. Economia Circulară încercă să combată cei 3 R-refuza, repară, reutilizează. În primul rând, este necesar ca acele obiecte de uz pe care să le avem, să își crească durata de viață. Pentru România, cred că un asemenea model, ne-ar da posibilitatea de a mai juca serios pe piețele industriale. România, după cum știm nu are acces la nicio resursă mondială. Toate lucrurile le luăm la mâna a 2 a sau a 3 a. putem avea acces la resurse din țară. Deșeurile reprezintă o resursă regenerabilă locală. 6 mil de tone de deșeuri industriale sunt în România. Prețul deșeului de PET în balot, a ajuns să fie de 4 ori prețul grâului și iată că nu reușim să ne mișcăm.”
Bogdan ANDRONACHE – Co-Founder & CEO, EcoTree.ro a mărturisit: „Suntem o platformă care și-a propus să digitalizeze procesele de management al deșeurilor și să scurtăm drumul de la generarea deșeului până la reciclarea/eliminarea lui, într-o manieră transparentă și simplă. Avem 3 procese. Identificarea rapidă de soluții de colectare, iar până în momentul de față avem peste 50 de colectori autorizați în România. A doua parte, a fost automatizarea documentelor -celor care legal sunt necesare în cazul deșeurilor. Nu în ultimul rând, datele să fie ușor raportate de generatori, de reciclatori și toți cei care au nevoie pentru a le folosi pentru a-și perfecționa strategia. Aplicația funcționează simplu. Folosim tehnologia Cloud, prin intermediul site-ului. Generatorul de deșeuri își poate crea un cont și își înregistrează contractele cu colectorii de deșeuri. Interacțiunea lor se întâmplă dinamic, în platformă. La finalul procesului, părțile trebuie să vadă dacă au aceleași date. Viziunea noastră este să reușim să scădem cu peste 70% timpul de pierdut în zona de documente și să reducem rata de poluare și să oferim României și nu numai, un sistem 100% digital.”
Radu MERICA – Director General, RER Ecologic Group a declarat: „Grupul RER activează în domeniul salubrizării, colectăm și procesăm deșeuri. Activăm în numeroase orașe din țară și deservim peste 1, 5 mil. Avem în București firma REBU, avem la Oradea o firmă, RETIM, RESUD. Avem mai multe locații în țară, unde operăm. Deșeurile din construcții și demolări, cantitativ sunt la fel de multe, mari, grele ca cele menajere, pentru care există stații de sortare. Acestea au rămas cumva ale nimănui, pe mâna unora sau altora și le vedem pe toate câmpurile. Grupul RER a ajuns la concluzia că trebuie să investim și în zona aceasta. Am
făcut la Chitila o primă stație de procesare a deșeurilor din construcții și demolări , de asemenea, am lansat și portarul RECICLERO, care își dorește să ridice de la personale fizice, cantități de deșeuri din construcții/demolări. Trebuie ca primăriile, autoritățile să se implice, astfel încât fiecare om să știe ce are de făcut cu deșeurile care nu pot fi puse în recipientul normal. Primăriile trebuie să le ofere oamenilor soluții, astfel încât aceștia să scape de deșeurile din construcții și demolări, dar și de cele voluminoase. În Oradea, de exemplu, am fă
cut deja, de câțiva ani, aceste centre de aport voluntar. Am copiat modelul din Germania, nu am inventat noi nimic. Oamenii vin și aduc tot ce nu au voie să pună în alte recipiente. (…) Este incredibil cum în sectorul 1, la fiecare colț de stradă se mai adună câte ceva, se mai pune o canapea, un sac, formându-se astfel mici depuneri ilegale, la fiecare colț de stradă, pentru că nu există o soluție a primăriei. Avem un centru unde sortăm și recuperăm. Momentan, primim foarte multe saltele și avem o echipă de oameni care le taie, sortează metalul, le toacă etc., recuperăm astfel tot ce se poate recupera. Inclusiv la mobilier, încercăm să refolosim, dacă e în stare bună. E o piață foarte mare, sunt cantități enorme. Acesta va fi următorul trend în România-să găsim soluții și pentru aceste deșeuri. La partea de atingere a țintelor, fără o colaborare bună între autoritățile centrale, cele locale, salubriști, reciclatori, va fi foarte greu să atingem ținta de 60% de triere la depozitare, din care 50% să fie reciclare. Fără procesarea deșeului biodegradabil, care trebuie colectat separat, va fi foarte greu. Trebuie ajustat în sus, inclusiv tariful de salubrizare, iar peste tot, în România, trebuie implementat sistemul plătește cât arunci. Fără acesta, nimeni nu va avea un interes să separe deșeurile.”
Alin VIȘAN – Președinte, ARAM a mărturisit:
„O altă prevedere foarte importantă, adoptată în această toamnă de către Ministerul Mediului și de Ministerul Economiei, este Legea de Implementare a Directivei privind plasticul de unică folosință. Este o lege bună și necesară. A fost o dorință la nivel european, după cum știm foarte bine, să luăm o decizie dură și strictă în ceea ce privește aceste tipuri de ambalaje
care ajung pe plajă, ajung în mări și poluează. S-a găsit o soluție bună în a identifica ambalajele care pot fi interzise, pentru că există alternative la ele. România a fost printre primele state europene care a implementat această Directivă. Avem acest termen de 5 septembrie 2021, de la care sunt interzise o parte dintre produse, însă această Lege nu este doar despre interzicerea unor produse. Sunt alte lucruri la fel de importante, sunt foarte multe ambalaje care nu pot fi interzise de astăzi și se dorește o diminuare treptată a consumului lor, dar nu o eliminare, pentru că nu este posibilă. Sunt alte ambalaje, cum ar fi sticlele de PET, pentru băuturi, unde, la fel, nu cred că își poate închipui cineva că putem renunța peste noapte la acest ambalaj, totuși, indispensabil lumii moderne de azi. Aici, s-a luat decizia de a pune accent pe colectarea acestor ambalaje. O colectare de 90% chiar reprezintă o performanță deosebită, iar cu ajutorul SGR suntem și noi aproape de acest procent foarte ambițios.
Produsele din partea A din Directivă nu pot fi înlocuite astăzi și este doar o intenție de a reduce consumul până la jumătate, în următorii 4-5 ani. Este foarte ciudat modul în care s-a ajuns la o interzicere ascunsă a acestor produse, cu intenție sau fără intenție, soluția legislativă găsită a fost că toți cei care vând asemenea produse astăzi (e vorba de banalele casolete din plastic sau de banalele pahare din plastic pentru băuturi), să aibă la raft alternative care să nu fie din plastic. Altfel, riscă o amendă de până la 40.000 de lei. Nu s-a luat în calcul faptul că vorbim de zeci de mii de comercianți din România și de o incapacitate a industriei europene, nu vorbim de România, de a pune la raft astăzi alternative pentru tot ce se consumă.
Prima observație din partea noastră, ar fi să gândim mai bine modul în care o asemenea interdicție absolută, mascată, poate fi astăzi implementată, dacă noi chiar putem înlocui azi aceste produse la raft și dacă soluția cea mai bună este să venim cu o amendă pentru comercianți, care sunt în imposibilitatea practică de a avea acces la aceste tipuri de ambalaj.
Soluțiile pe care noi le propunem sunt gândite pentru a ne încadra în acest termen de 2026, prevăzut de Directivă. Sunt prevăzute și de Ordonanță: să se creeze un registru, în care aceștia [producătorii de produse alternative care nu conțin plastic] să se înscrie, să se stabilească niște criterii pentru care produsele vor fi considerate alternative, să se dea timp comercianților să se organizeze. E vorba de o tranziție echitabilă pentru toată lumea, astfel încât să se ajungă la un rezultat bun, și nu la o impunere a unor amenzi uriașe, peste noapte. Avem încredere că toți factorii implicați se vor apleca cu mai multă atenție asupra acestui subiect și vor înțelege că este nevoie de o ajustare a acestei probleme.”
Ionuț GEORGESCU – Director General, FEPRA a afirmat: „E bine să fie o distanță cât mai mică între ceea ce spui și ceea ce vrei să faci. Din păcate, la nivelul guvernamental și central, și local este o discrepanță destul de mare între ce se spune că se dorește să se facă și ceea ce se face în realitate. Prima observație pe care o am este că există și câteva contradicții în discurs. De multe ori vedem cât de mult se focusează guvernul central pe actorul local și cât de mult dorește finanțarea acestui actor. În același timp, actorul local este privit ca un actor lipsit de eficiență și care nu își prioritizează foarte bine investiția și atenția către zona de management a deșeurilor. Există această discrepanță. Vrem să îl finanțăm, dar în realitate eficiența lui este foarte scăzută.
Sistemul SGR este revoluționar pentru anumite tipuri de ambalaje. Este un sistem care va rezolva problema anumitor tipuri de ambalaje, însă nu cred că va fi implementat de la 1 octombrie. FEPRA se focusează, în acest moment, nu doar pe ambalaje OIREP, iar în 2022 își va adăuga servicii de reciclare pe ambalajul de sticlă în care vom avea o linie de reciclare a sticlei, care va ajuta producătorii, în primul rând să închidă ciclul Economiei Circulare, furnizând fabricilor de sticlă materia primă rezultată din reciclarea ambalajului de sticlă. Tot în premieră anunț că FEPRA își adaugă și servicii compost, începând cu luna ianuarie, instalația noastră de compost din sudul Bucureștiului va fi operațională și vom veni în sprijinul producătorilor și reteilerilor pentru această fracție biodegradabilă și le vom oferi aceste soluții. Ne focusăm foarte mult pe digitalizarea și transparentizarea trasabilității. Considerăm în continuare că încredere în sistem este destul de scăzută din partea principalilor actori. (…) SGR este o soluție foarte bună. Nu știu cum vor utiliza în paralel cei care au și instrumentul OIREP și instrumentul SGR. Dacă nu se face în primul an ținta de 60%, atunci îl obligăm pe producător să plătească penalizarea sau îi lăsăm la îndemână și în ce formă instrumentul OIREP? Sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem. SGR va fi programul cu cea mai bună logistică, pentru că să poți să gestionezi 6 mil. de containere este o chestie formidabilă și vom avea foarte multe lucruri de învățat.”
Mihaela FRĂSINEANU – Director executiv, Asociația OIREP Ambalaje a declarat: „De ani buni se introduce elemente și instrumente care încearcă să grăbească procesul. OIREP-urile există de peste 15 în România și ale căror rezultate, sincer, ar trebui să fie mult mai vizibile decât sunt acum. Rezultatele sunt intr-adevăr vizibile. Sistemul garanție-returnare vine în completarea OIREP-urilor din dorința producătorilor de a crește obiectivele de reciclare. Pentru partea de plastic, vorbim de 45%, în România, în condițiile în care în Europa, obiectivul este 40%, aproximativ. Este foarte important acest sistem. Succesul unui astfel de sistem, trebuie să vină din colaborarea tuturor factorilor implicați, iar elaborarea rapidă a legislației trebuie să ajute această conexiune. Noi am atras atenție, încă de la începutul publicării actului normativ, că este necesară clarificarea termenilor. (…)”
Teodora Dobrotă, Affordability and Viability Coordinator pentru EFdeN VATRA a zis: „Ne pregătim pentru Solar Dechatlon, care va avea loc în 2022 în Wuppertal, Germania. Această competiție are ca scop promovarea sustenabilității și construirea sustenabilă. Competiția ne pune în cale 2 provocări: construirea unui proiect de extindere verticală, iar cea de-a doua este construirea unui mic eșantion din clădire.”
În cadrul acestei ediții a conferinței Pria Environment am adus împreună companiile din domeniul mediului, producătorii, retailerii și autoritățile și am dezbătut teme esențiale de mediu precum: implementarea sistemului depozit – garanție, stadiul transpunerii Directivelor UE, industria și tranziția spre o economie verde, colectarea și reciclarea.
Ca de fiecare dată, participanții au avut ocazia să îi întâlnească pe cei mai importanți oameni din domeniu, să participe la un eveniment interactiv, astfel încât la finalul acestuia sam avut propuneri concrete, idei trasate și soluții.
Partenerii principali ai evenimentului au fost : Berarii Romaniei, ANBR, TOMRA, RER Ecologic Group, ARAM, FCC Environment, FEPRA și Green Group.
PRIA Environment reprezintă reuniunea companiilor, specialiștilor și autorităților implicate în protecția mediului în Romania.
În cadrul conferinței online PRIA Environment din 2 noiembrie 2021 ați beneficiat de aflarea noutăților legislative, de analize la un nivel înalt și de studii de caz.
Veți avea ocazia să interacționați cu cei mai importanți lectori din domeniu dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de aceleași subiecte ca și voi, de a afla cum pot vă ajuta consultanții juridici, de a vedea care sunt opiniile asociațiilor și ale companiilor din industria dvs. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.
Abordați despre subiectele pe care considerați că este important să le dezbateți și schimbăm împreună legislația.
Vă asociați cu unul dintre cele mai apreciate branduri de evenimente de business din România și Republica Moldova.
Mai multe detalii găsiți pe www.priaevents.ro