Cele mai importante teme pentru mediu au fost dezbatute în cadrul conferinței PRIA Environment 2018

Cele mai importante teme pentru mediu au fost dezbatute în cadrul conferinței PRIA Environment 2018

 

PRIAevents  a organizat conferința PRIA Environment, eveniment complex cu teme extrem de importante și cu participarea reprezentanților tuturor părților implicate în protecția mediului, în data de 25 aprilie 2018, la hotel Radisson Blu București, sala Atlas.

În cadrul conferinței PRIA Environment  am aflat noutățile din domeniu, analize și studii de caz. Am dezbatut despre pachetul Comisiei Europene privind economia circulară, politica naţională în domeniul gestionării deşeurilor, managementul  deșeurilor si transformarea acestora in resurse, dar și despre cum putem invăța din experiența altor țări. Am discutat despre sistemul pay as you throw, despre atingerea cotelor de reducere a depozitării, și despre atingerea cotelor de  reciclare, despre care va fi situația pungilor de plastic a ambalajelor, și nu numai.

Am aflat despre rezultatele orașelor din România și care se află pe locurile fruntașe.

De asemenea, am abordat subiecte importante despre reciclarea electronicelor și electrocasnicelor, a hârtiei,  despre prevenirea și controlul poluării mediului, deseurile din ambalaje, colaborarea cu industria, si atingerea țintelor impuse de UE.

PRIA Environment a găzduit reprezentanți de marcă ai mediului de business, ai autorităților și ai comunității științifice, precum și lideri comunitari, care au discutat politici în curs de dezvoltare, probleme și progrese tehnologice care au impact asupra resurselor naturale, precum și oportunități concepute pentru a crea un viitor durabil prin gestionarea corectă a mediului.

Totodată am dezbaut subiecte referitoare la dezvoltarea acestor interacțiuni complexe, care redefinesc viitorul mediului în România și alinierea la cerințele internaționale privind economia circulară și transformarea deșeurilor în resurse, despre ape, protecția mediului și campanii, dar și investiții ale companiilor pentru protejarea mediului și educație pentru mediu.

În cadrul conferinței PRIA Environment am analizat împreună noutățile legislative cu impact asupra comunităților noastre, strategii și politici, precum și schimbările actuale, dar și impactul tehnologic asupra mediului. Am aflat care sunt eforturile facute de companii pentru un mediu mai curat.

Printre temele abordate în cadrul conferinței s-au regăsit: Ce conține pachetul Comisiei Europene privind economia circulară? Care sunt pașii României spre trecerea la economia circulară? Care sunt țintele României? Cum se poate transforma deșeul într-o resursă, întorcându-se astfel în circuitul economic? Care rolul cercetarii, inovării și ecodesign –ului. Care sunt stakeholderii invitati – Stat – min med, ed si cercetarii, economiei si companii private, min mediuui de afaceri. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și al Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor. Sistemul pay as you throw. Atingerea cotelor de reducere a depozitării. Atingerea cotelor de reciclare. Pungile de plastic. Ambalajele din plastic. Managementul mediului și evaluări pentru dezvoltare durabilă în România. Ce conține pachetul Comisiei Europene privind economia circulară? Ce poate face legislativul pentru a spori implementarea măsurilor economiei circulare în România? Dar Guvernul? Cum se poate transforma deșeul într-o resursă, întorcându-se astfel în circuitul economic? Politica națională în domeniul gestionării deșeurilor. Managementul deșeurilor și transformarea acestora.  Taxa pe tonă pentru deșeurile depozitate la gropile de gunoi. Este cel mai bine să o suporte toate verigile din lanț? Cum se adaptează orașele din România cerințelor de mediu europene și mondiale? Care este situația depozitelor de deșeuri care deservesc Capitala? Ce orașe au rezultate mai bune? Cum se implică companiile în protecția mediului? Cum pot contribui companiile la educarea angajaților, dar și a cetățenilor în general, pentru respectarea normelor de mediu?, dar nu numai.

Sorin Chiriţă, City manager al Primăriei Municipiului Bucureşti a declarat în cadrul PRIA Environment Conference 2018:

” Suntem într-un proces de auditare a gropilor de gunoi. A existat o iniţiativă, anul trecut, de a se pune taxă pe groapă. O iniţiativă bună, dar mai erau vreo şapte legi de coroborat. Nu putea fi aplicată pentru că ce trebuie să facă o autoritate publică locală sau o instituţie publică? Să facă achiziţie. Operatorul economic, cel care avea contract, nu era dispus să suporte această taxă pentru că el nu a ofertat-o. Noi nu aveam posibilitatea să achiziţionăm acest contract, că era ilegal, şi iată cum a trebuit să se renunţe la o iniţiativă bună din motive legislative, pentru ca legea achiziţiilor nu poate face excepţii. Aceasta trebuie aplicată aşa cum este pentru orice domeniu.

Nu suntem obişnuiţi cu colectarea selectivă, dar trebuie să începem pas cu pas. În România, este moca să arunci gunoiul la grămadă, este moca să ai maşină poluantă. Sunt măsuri de care autoritatea centrală, Guvernele nu s-au preocupat în cei 26 de ani, de a asigura acestei ţări un viitor. Se face prea multă politică şi prea puţin pentru oameni şi nu mă refer acum, ci în cei 26 de ani. Nu vreau să fie luată ca pe o declaraţie politică. Ce se întâmplă peste zece ani? Avem alături de noi cel mai mare Centru de Cercetare, în Măgurele, pe studiul laserului. Intenţionăm să facem şi vom face cu siguranţă cel mai mare Centru de Cercetare în domeniul energiei, cu o componentă importantă pe valorificare energetică a deşeurilor şi identificarea de soluţii inovative. Bucureştiul are cea mai rapidă creştere economică din lume, pe date măsurate de către Banca Mondială. Bucureştiul polarizează în zona urbană funcţionabilă 55% din venitul total al firmelor din România

Planul de Îmbunătăţire a Aerului este în dezbatere publică şi să avem spre aprobare în Consiliul General, cu măsuri de limitare a accesului auto în centru. Nu este vina autorităţii publice centrale că guvernele, în succesiunea lor, au lăsat ca în România să intre toate autoturismele care în ţări occidentale nu mai pot circula. Nu este vina autorităţii publice locale că avem, la câteva luni, zeci de mii de autoturisme în Bucureşti înmatriculate, şi nu noi. Nu este vina autorităţii publice locale că este atât de ieftin să fii poluator, eşti chiar încurajat, dar haideţi să începem să facem ceva. Avem o legislaţie complicată, o legislaţie a achiziţiilor care nu a făcut decât să blocheze procesul de achiziţii”, a menţionat city managerul Capitalei

E uşor să critici. Cel mai uşor e să stai pe margine şi să arunci cu pietre. Păi, da, dar o procedură durează şase ani.  Ai de ales între a încălca legea şi a te uita cum ne judecăm. Totul în România, orice iniţiativă sfârşeşte la tribunal. Am început cu nişte piste de biciclete şi tot atacul a fost că erau doi metri în plus sau că sunt doi metri în minus… Haideţi să încurajăm iniţiativele bune. Dacă orice faci este criticabil, atunci de ce mai faci? Suntem hotărâţi să promovăm colectarea selectivă. Ne-am propus ca, de anul acesta, să gândim campanii de informare şi până la urmă coerciţia are rolul ei” , a menţionat city managerul Capitalei.

 

Radu Merica, Director General, RER la PRIa Environment Conference:

Deşeurile sunt mult prea ieftine în România, iar mecanismul prin care persoanele fizice plătesc foarte puţin sau deloc atunci când aruncă o anumită cantitate de gunoaie reprezintă o catastrofă din punct de vedere ecologic, Economia circulară este mai scumpă decât economia liniară (…) La economia circulară trebuie să participe toţi, începând cu aşa-numitul poluator sau cel care generează deşeurile – fie că e persoană fizică, familie sau agent economic. Colectorul trebuie şi este obligat de lege să colecteze separat, să transporte la centrele de colectare, la centrul de procesare şi de aici încolo ajung la reciclator. Se spune şi este adevărat că România reciclează prea puţin, dar depinde cu ce comparăm. Dacă ne comparăm cu ce făceam acum zece ani, pot spune că nu stăm chiar atât de rău. Dacă ne gândim la faptul că între timp am fi putut face mult mai mult, asta e adevărat. Există câteva probleme de sistem. Deşeurile sunt mult prea ieftine, deci să scapi de deşeuri în România costă mult prea puţin. Dacă ne comparăm cu ţările curate, pe care le admirăm din Europa de Nord – Anglia, Germania, ţările din Benelux, o să vedem că există o relaţie directă între costul salubrizării şi curăţenia unei ţări”

   László Borbély, consilier de stat la Cabinetul prim-ministrului şi coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG):

„Aş dori în România o zi fără breaking news negative sau doar două-trei negative şi mai multe pozitive. Evident, nu e de vină presa, pentru că presa lucrează cu materialul clientului. Sper să ne mai întâlnim şi să spunem că avem o viaţă durabilă, să zâmbim mai mult. Sper să ne vedem nu numai în lumea virtuală, ci mai mult în cea reală. Mai avem multe de făcut în privinţa economiei circulare şi nu numai.

Conduc acest departament în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi încercăm să revizuim strategia de dezvoltare durabilă. Ce facem în continuare în Uniunea Europeană şi, evident, în România, după 2020, până în 2030. România trebuie să răspundă unei provocări în 2019 când va prelua preşedinţia Consiliului European al Uniunii Europene. Este anul când se finalizează Brexit-ul. Noi avem o declaraţie foarte bună a Parlamentului care a obligat Guvernul să facă unele demersuri, printre altele s-a înfiinţat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu nouă oameni sufletişti care lucrează la revizuirea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă. Este important nu numai să dăm mesaje clare, ci şi să facem ceva. După ce strategia va fi adoptată de către Guvern, greul abia după aceea va începe.

Avem cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, iar cea care este legată cel mai mult de economia circulară se referă la ODD 12 legată de producţia şi consumul durabile şi responsabile. Trebuie să avem un dialog cu zona de business. Marea provocare pentru România, în general, este să putem crea acea relaţie inter-instituţională care să însemne atingerea celor 169 de ţinte din strategie. Timp de zece ani, din păcate nu s-a reuşit, trebuie să recunoaştem. Avem un proiect european de circa 11 milioane de lei prin care vom crea o reţea cu 2.000-3.000 de oameni ce vor ocupa funcţia de expert în dezvoltare durabilă şi care trebuie să ştie ce trebuie să facă. Va dura cam un an de zile implementarea acestui proiect, nu va fi de pe azi pe mâine. Avem cadrul general şi stă în puterea noastră să rezolvăm problemele”

 Constantin DAMOV – Co-Fondator, Green Group:

’’Economia circulară nu tratează doar partea de gestiune a deșeurilor, ci impactează fiecare etapă de la extracția resursei naturale, până la sfârșitul ciclului de viață al produsului. Economia circulară nu cere stoparea consumului de resurse naturale, ci de a crește  numărul ciclurilor de viață!

Capacitatea de productie vs. capaciatea de reciclare – capacitatea de preluare a produselor la sfarsitul vietii nu a crescut in acelasi ritm cu cresterea productiei de orice.

Deseurile ajung in statele de minima rezitenta, unde autoritatile nu sunt puternice. Amenințarea creșterii incapacității de depozitare începând din 2020 ar trebui să devină o oportunitate de creștere economică și de relansare a productivității României.”

  Elena Mateescu, Director general ANMȘ

‘’Au fost 20 ani consecutivi (1998-2017) cu abateri termice pozitive fata de media climatologica multianuala (1961-1990) , din care 6 ani consecutivi (2012-2017) cu abateri mai mari de 1.5°C (2°C … 1.5°C, reprezinta pragul limita de crestere a temperaturii medii anuale a aerului stabilit pentru operationalizarea masurilor de prevenire si adaptare a efectelor schimbarilor climatice – Acordul de la Paris-COP 21, Decembrie 2015)

Ca proiectii climatice privind prerioadele 2021-2050 vs. 1971-2000:

Verile vor fi mai calde, va cresterea temperaturilor aerului cu 2.5-3ºC, cresterea numarului de zile caniculare si a noptilor tropicale. De asemenea acestea vor fi si mai secetoase, scaderea precipitatiilor  in medie cu 10-20% si implicit, ACCENTUAREA DEFICITULUI DE APA DIN SOL in perioada cu cerinte maxime fata de apa a culturilor agricole (iunie-august).
Perioadele cu precipitatii abundente pe secvente scurte de timp generatoare de inundatii rapide, pe fondul cresterii intensitatii precipitatiilor si a frecventei episoadelor cu ploi zilnice peste 20 l/m2’’

Traian Stancu, Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș și Președinte ADID Timiș:

 

’’Un instrument esential in vederea colectarii separate si a reciclarii, o constituie informarea si constientizarea populatiei!

Azi, doar aproximativ 5 % din cantitatea totala a deseurilor colectate la nivel national este pregatita de reciclare.

Implementarea SMID aduce recipiente pentru colectare separata, masini,statii de sortare, samd. Generatorul de deseuri are cel mai important rol: trebuie sa asigure sortarea la sursa.

Iar aplicarea sanctiunilor este o necesitate stringenta si un act de normalitate.

Mai putin de 50% din populatie colecteaza selectiv. Aproximativ 70% dintre cei care

selecteaza, considera doar PET-urile ca fiind deseurile reciclabile. Impactul neconformatitatilor (colectare amestecata) este major, informarea populatiei si schimbarea atitudinii acesteia este esentiala pentru atingerea obiectivelor SMID!

 

ADID Timis a solicitat operatorilor campanii trimestriale de informare si constientizare pe subiectul colectarii selective si campanii dedicate referitoare la colectarea deseurilor voluminoase si periculoase. Campanii de constientizare sprijinite de ADID prin operatori, dar si campanii organizate de ADID Timis in judet, atat pentru adulti cat si pentru copii.’’

Lectorii prezenti in cadrul conferintei au fost:  Sorin Chiriţă – City manager Primaria București; Nicolae al Românie;  Radu MERICA – Director General, RER (Recuperare Ecologică și Reciclare); Irina IONESCU – Public Affairs & Communication Manager, Coca-Cola HBC Români;  Roxana ȘUNICĂ – Director Marketing, Comunicare și Corporate Affairs, FEPRA;  Traian STANCU – Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș și Președinte ADID Timiș;  Constantin DAMOV – Co-Fondator, Green Group;  László Borbély– ‎Consilier de stat la Cabinetul prim-ministrului şi coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG); Ionuț APOSTU– Viceprimarul Municipiului Buzău;  Elena MATEESCU – Director General, ANM;  Gabriel MOICEANU – Președinte, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI);

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

Mai multe detalii despre PRIAevents gasiti pe https://priaevents.ro sau contactaţi: raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744584661


 

Lasă un răspuns